Gasca mare de ziua mea

Am aruncat o vorba prietenilor din Constanta : Hai bah pe munte de ziua mea ca e ieftin si bun! Am auzit un discret: ne gandim si eram convins ca sunt slabe sanse sa vina cineva ca na…distanta e cam mare din Constanta pana la munte si nu mai era vara, asa ca nu pareau prea motivati. Si ce sa vezi, primesc peste cateva zile un OK cat mine de mare cum ca…sa fiu pregatit pentru o gasca de 11 constanteni dornici de mers pe munte+prietena mea Diana , Marian (fostul coleg de la ING) Adi si prietena lui ( urma sa-i pescuim din Busteni sau Rasnov). Vineri noaptea lumea a ajuns la mine, am mancat pizza si somn la discretie dar, nu prea. Romanu ne-a demonstrate ca un sforait sanatos nu ne lasa capul jos, pacat ca nu l-am inregistrat, aveam ce pune pe net. Scularea de dimineata, am luat-o pe Targoviste-> Sinaia-> Paraul Rece-> Rasnov de unde i-am pescuit pe Adi si iubita lui-> Zarnesti -> Poiana Marului si la Complexul Sambata am lasat masinile cat mai aproape de intrarea in traseu , cu un mic popas la un Supermarket in Sambata de Sus de unde am luat carnociori dobrogeni ca sa-i punem pe foc cand ajungem la cabana. Ma asteptam sa am problem e cu o gasca asa de mare si cu 2 ore de lumina dar surpriza, au mers foarte foarte bine.

Am avut si ceva aventura: era sa trecem paraul Sambata direct prin apa, noroc cu Marian,Adi si cu mine :), am muncit la un mic pod facut din busteni purtati de o viitura care a spulberat tot ce a gasit in cale acum doi ani. A iesit asa cum trebuie am trecut toti fara probeleme folosind si betele de schi.

Primii pasi facuti pe podul de pe paraul Sambata:

Era sa uit, si el a dat o mana de ajutor, l-am gasit acolo si ne-a fost de mare folos ( din pacate nu i-am retinut numele dar bun baiat):

O parte din gasca:

La cabana ne-am incalzit cu un vin fiert, ne-am cazat la gramada si am pierdut vremea prin sala de mese la povesti.

A doua zi poza de grup si carnaciori dobrogeni facuti pe gratar sau in bat. Ca gust…hmmmm….se puteau manca si cam atat.

Am prins o v vreme excelente de dimineata, am facut un traseu scurt dar frumos pana la chilia lu nu stiu care si intoacerea la masini.

La chilia lui nu stiu care:

La intoarcere pesisaj de toamna cu cer albastru


Pe DN1 am provocat aproape de Ucea o frumusete de accident cand am intors masina din prima dupa un semafor. Militianul mi-a zis ca nu sunt de vina si am scapat cu o amenda amarata de 30 si ceva de roni ( bine...amenda era asa mica daca o plateam in 48 de ore) dar cu multe ore pierdute pentru cei care aveau sa mearga in Constanta. Aveam sa aflu a doua zi ca au ajuns acasa la 4 dimineata si in acceasi zi toti au mers la munca ( sper cu zambetul pe buze).
Le multumesc ca au venit si sper sa fie o traditie pentru cei din Constanta, de ziua mea sa iesim pe muntii patriei dar o sa aleg un munte ceva mai aproape de Bucuresti. Cred ca la anu o sa fie cabana Leaota.

Varful Moldoveanu si Elodia

Trebuia sa pun si aceasta tura. Seful m-a lasat sa plec de miercuri in Constanta sa iau masina taticului si pe scumpa mea Diana :) ( intrase in vacanta de vara si avea timp de o iesire ceva mai lunga) ca na, e mai usor asa in Fagaras, cu trenul e o mare aventura sa mergi pe jos cel putin 20 de km in camp. Unii vor asta, simt cu adevarat aventura, mie nu mi se pare o mare performanta si prefer sa las masina cat mai aproape de intrarea in traseu, langa un mini camping fulll de manele si gratare. Drumul spre cabana Sambata e si nu e frumos, a fost o mare viitura acum doi ani si se vad copacei dusi la vale de apa dar, gasesti o gramada de cascade si drumul e usor, foarte bun ca a doua zi urma traseul cel mare. Ce ne-a surprins la cabana...eram singuri singurei. Pai cum asa, in luna august nu gasesti romanasi pe munti, poate e bine :D ca vrei si putina liniste.

A doua zi vremea superba, depasim aproape de Fereastra Mare un grup de 20 de nemtalai condusi de seful salvamont Victoria si ne trezim cu un caine de la cabana, un pui de doua luni frumusel foc. Mai tarziu am aflat si numenele puitului: mica noastra vedeta Elodia.

Vreme de vis, o zi de vara asa cum nu prea vezi in Fagaras, soare si vizibilitate, drumul lung insa incepea sa scoata usor dar sigur unturica din noi :)

Si am luat-o pe Elodia in brate, am dus-o pana pe Varful Vistea si de acolo in rucsac. A stat cuminte, a dormit in bratele mele pe Varful Moldoveanu si la intoarcere, pana aproape de Fereastra mare a intrat de tot in rucsac si a dormit fara sa ne ia in seama.

Fagarasul e unic, e mare , e greu de urcat si vara, vremea se schimba din ora in ora si trebuie sa pleci cu un plan bine facut, orice retragere trebuie bine calculata. Noi am avut parte de o vreme deosebita pana la Cabana Sambata, Elodia s-a intors de unde a venit si noi am dormit 12 ore fara sa fim deranjati de cineva ( la intoarcere cabana era iar goala). Pe creasta plin de oameni, din pacate romani am intalnit maxim 8, pacat, au ajuns altii sa ne vada tara si noi sa lenevim langa mici si gratare.

Era sa uit de aceasta poza facuta la Balea in prima zi:

Pe drumul cel bun - Pietrosul Rodnei cu cei dragi

Am iesit cu ai mei o saptamana la Vatra Dornei. Primele zile ne-am plimbat pe la manastiri, am fost prin Campulung Moldovenesc si ...am facut si altele, nimic de povestit. Dar, intr-o zi cu soare( a patra daca nu ma insel) am plecat cu noaptea in cap spre Borsa ( drum plin de gropi ce trece prin Iacobeni, Carlibaba si Pasul Prislop) ca sa ajungem in creasta Rodnei. Am lasat masina cat mai aproape de intrarea in traseu si am urcat spre statia meteo de langa rezervatia natura Pietrosul ( nu sunt sigur ca acesta ar fi numele corect dar e rezervatie natura acolo). Drum usurel dar frumos, acu nu stiu cati ani sigur au drefisat padurea fara mila dar au pus braduti si muntele parea mai tanar. Agitatie mare la statia meteo si pe tot traseul ce ducea spre varf, asa e vara cand vremea tine cu tine, vor si altii sa se bucure de ce e frumos. Ce m-a surprins: curatenia, nu am vazut sticle de plastic sau gunoaiele specifice plaiurilor noastre, apreciez si sper sa vad si prin alte parti, mai ales in Bucegi sau Crai :).