luni, 25 mai 2015

Sfarsit de sezon, 17 mai Ski pe Morar si fata sudica din Cerb


S-a terminat de departe cel mai bun sezon de schi de cand m-am apucat de acest sport. Primele viraje au fost pe 23 noiembrie in Postavaru  si am terminat putin mai devreme ca in anii trecuti, adica pe 17 mai, dar pe cel mai bun omat posibil pe Valea Morarului. Aproape sase luni de schi in Romania, cu opt zile de pulvar si tot atatea de firn. Iar restul la schi industrial ( cam asa e, fara partie nu poti sa schiezi in balaureala, sau poti dar nu vad un happy end), fara piatra, doar omat de calitate intr-un sezon in care nu am reusit sa fac un concediu pe afara. Desigur din cauza locului de munca, dar daca totul merge asa cum trebuie pe la noi, atunci nu vad nicio problema in a ma da pe derdelusurile  si coclaurile romanesti.

Revenim la tura: am coborat fata sudica a Cerbului, aproape 250 de m diferenta de nivel si am urcat pe cararea turistica pana la Varful Omu. De acolo am abordat Morarul pe un firn delicios din Saua Bucsouiu( coborarea de sub Omu nu mai avea zapada) si am alunecat pe cel mai lat Morar de mai pe care l-am dat pana acum. Schiurile le-am scos la 1490 de m, foarte aproape de cararea turistica ce duce spre Poiana Costilei.

Peste 1000 de m diferenta de nivel   si o singura coborare pe 17 mai( 1250 de m daca pun la socoteala si coborarea pe fata sudica a Cerbului), cu Nicu si cele doua cateluse din dotare !!!! Asa ceva mai rar in lun mai!!!!

Gata, final de sezon, am un gust amar pentru ca inca e de schi pe sus, dar pe 6 iunie va astept la nunta noastra cu alai mic, dar cu aer curat de munte.








































miercuri, 20 mai 2015

Malin si Alba intr-o singura zi


Ideea de a face doua vai intr-o singura zi o aveam de ceva timp, dar sa schiezi Malinul si Alba in cateva ore, chair e ceva special. Nu ma refer aici la efortul fizic, pentru ca nu e nimic greu, ci la spectacolul care se desfasoara in fata ochilor cand abordezi  cele doua vai de abrupt din Bucegi: e ca o trecere superba intre doua lumi de vis, inca acoperite de omat alb si foarte curat. Iar daca urcarea pe Malin e pe o zapada aproape perfecta, atunci "deliciul" turei e garantat.

Datele problemei sunt simple: cumulat au iesit 1350 de m diferenta de  nivel dat la vale ( 520 pe Malin  si 830 pe Alba), am avut FIRN perfect si foarte curat, aproape o raritate in aceasta perioada anului, deoarce vaile de obicei sunt pline de bolovani sau pietre cazute din peretii vaii. Iar Malinul l-am coborat pana in poiana cea mare, in punctul de intalnire cu Scorusul cu alai mare si cu zambetul pe buze. Da, la schiul de primavara nimeni nu te grabeste, nu te dai ca inecatul pe partie pana te lasa picioarele...ca sa mai dai inca o urcare. Cam toata tura se renunta la o vorba buna si la o trupa pe masura, fara ....parca lipseste ceva, ca sa nu zic totul.

Urcarea a mers brici pana in platou la coltar si piolet, cu minim de efort , iar ALBA, pai ALBA a fost deliciul zilei:

E greu de descris in cuvinte cum a fost, am schiat pana acum de opt ori aceasta vale, dar anul acesta a fost PERFECTA de la primul pana la ultimul viraj. Nu am avut urme de avalanse, nu am vazut piatra iar omatul era un deliciu total.

Iar cel mai important detaliu: a fost tura sezonului, e genul de iesire de care o sa-mi aduc aminte si peste ceva ani. Am schiat de multe ori aceste vai si poate sa para ciudat la prima vedere sa consider o asemnea tura....acea tura, dar 10 mai prins cele doua vai in conditii perfecte.

Cred ca filmuletul de jos spune totul, iar vedetele zilei au fost catelusele mele: