duminică, 25 decembrie 2016

Drumetie cu Sorelul si cu dulaii prin Bucegi


Mai mult ca sigur o sa fie ultima postare din 2016 si cu aceasta ocazie va urez sarbatori fericite si un nou an bun!
Pentru mine 2016 a fost unul asa cum trebuie, cu enorm de multa munca la corporatie, dar cu ture foarte faine pe munte.
Iesirea de acum o luna cu Sorelul a fost una clasica de drumetie in noiembrie, atunci cand turele de bicicleta nu prea mai merg, dar nici de ski nu e pe munte. A fost perfect, cainii s-au bucurat de o iesire in natura, iar noi de peisaje extraordinare, Vremea a fost incredibila, desi erau temperaturi negative mergea de bronz.
 Iar valea Tiganesti e superba si inca salbatica. Cu putin noroc si la firn de mai poate sa o schiez si Hornurile Tiganesti pe omat prietenos.
La multi ani 2017 si sa auzim doar de bine!



















luni, 19 decembrie 2016

Un weekend in Poiana


Poiana Brasov arata excelent in acest sezon, administratorii au pus osul la treaba si au reusit sa ne ofere doua partii perfect "funcitionlae" de la 1799 de, m pana jos la 1000 de m.

Sulinar si Drumul Rosu au aproape 800 de m diferenta de nivel daca urcam cu cabina mare si avem inca doua variante: Lupului pana la scaunul de la 1350 de m si o varianta tare faina ce evita marele zid. Nu am stat sa fac un calcul, dar pe hartie si in realitate lucrurile arata bine pentru un inceput de sezon fara zapada de la mama natura.

E multa aglomeratie, dar nu stai la cozi la instalatii, iar partiile nu au pietre si sunt bine batute. Cu alte cuvinte, daca vrei sa-ti faci damblaua si sa schiezi in mod industrial, in Poiana poti sa o faci asa cum trebuie.

Dar e zapada dura, asa e omatul artificial si trebuie retinut un ski de partie face diferenta. Noi am fost cu doagele de tura si ...a fost cam greu la vale.K2 Annex-urile mele de 98 de mm derapau cam mult, o sezantie pe care am uitat-o de cand am trecut Kastlex MX 78.

Sambata seara am urcat cu Nae si cu Tudor, baietelul lui de 11 ani pana la cabana Postavaru. Eu am urcat pana pe varf pe un vant de peste 80 de km/h care la rafala cred ca atingea si suta. Dar la vale a fost tare fain, am trecut dupa ratrack iar omatul se prezenta excelent. De la Cabana  Postavaru pana jos am facut 5 minute. Cam putin, dar senzatia a fost EXCELENTA.

A fost un weekend fain, petrecut cu familia la munte. Asteptam zapezile mari, pentru ca...mi s-a cam luat de partie :).


 












duminică, 20 noiembrie 2016

Inca o zi faina pe munte

Am castigat inca o zi pe munte,pe o vreme perfecta. Pe inmh si meteoblue anuntau ca o sa bata vantul turbat cu peste 80 de km/h, dar lucrurile nu au stat asa. Au fost multe pauze de stat la povesti , cu vant aproape zero, iar omatul pe Valea Sugarilor a fost bestial.

Pot sa zic ca a iesit bine, am stat pe schiuri 100% din timp, de unde am lasat masina la Piatra Arsa, pana la intrarea in Sugari din Cerdacul de Iarna.
Gasca: Nae, Sorelul, Piticul, Breghy, cu Popika si gasca de virusati in mare forma de miscare si de voie buna.
Si am schiat pana in fata masinii, fara carat schiurile in spineare si fara mars eroic in clapari de tura pe saritori sau pe carari de munte.

E un inceput bun de sezon, cu doua zile de ski in octombrie si noiembrie. Asteptam zapezile mari si zilele frumoase de iarna.
Si obeserv ca suntem din ce in ce mai multi cu produse Merinito pe munte. Ieri eram patru.
Mai jos gasiti varianta lui Cristi:
Corporatisti plecati in cautarea zapezilor cazute acum o saptamana. Zilele trecute am tot admirat poze pe FB, acum vroiam si noi.
Planul era sa schiem ceva pe platou, gandul era la Pripon. Am mers cu masina pana la Piatra Arsa, stiam ca se poate ajunge. Dupa Saua Dichiu asteptam sa vedem numai zapada dar era aproape totul galben, ne intrebam unii pe altii ce cautam noi acolo cu schiurile. De la Piatra Arsa incolo se mai vedea ceva alb insa senzatia era aceeasi.
Drumul spre Babele adunase insa zapada, fusese viscol. Asa ca am pus focile direct de la masina si am tinut-o pe drum. Mers lejer si placut, cer senin si mult soare, se vedea pana hat departe in vale. Incolo spre Costila-Cerdac incepea sa se vada ceva mai alb, insa in tura de acum o luna era mai multa zapada.
Am decis sa mergem pana in saua de sub Cerdac si sa alegem intre Pripon si Şugărilor. Şugărilor arata mai bine, poate si ptr ca era mai aproape. Am traversat valea pana sus sub Cerdac si am ales valceaua cu cea mai multa zapada. Avand in vedere starea de spirit cu care am plecat de la masina acum eram incantati de ce vedeam. O valcea de 5-10 metri latime cu aproape 200m diferenta de nivel. Mai ceva ca in Valea Dorului pe sub telescaun.
Toti s-au asezat la pauza de masa mai putin Marius si cu mine care aveam mancarici pe talpa. Fara prea multe discutii am scos focile si am dat-o repede jos la vale. Zapada buna si prietenoasa, tare dar nu inghetata, destul de groasa sa nu dai de pietre pe sub ea. Panta ca o exponentiala, pleci in viraje scurte si incepi sa le domolesti continuu pana jos in vale unde incepi sa dai fatza-spate ca sa iei viteza (asta m-a invatat Vasilescu :) )
Am dat pana jos la saritoare unde se cam ducea si zapada. Eu m-am oprit acolo jos sa mananc un sandwich si sa savurez momentul. Pana am terminat Marius era deja sus sa se mai dea o data. Dupa ce a coborat am urcat impreuna inapoi si am mai dat si eu o data si cam asta a fost.
Mers inapoi pe platou pana mai sus de salvamont unde am dat focile jos si de unde am coborat integral pe schiuri pana la masina cu timide devieri de la drum.
Tura peste asteptari avand in vedere conditiile, ne-am facut pofta de schiat pe toamna asta. Saptamana viitoare incepe iarna