Cer albastru in Ciucas

Am urmarit cu mare interes progonza pentru weekend, vineri arunc ultima privere si constat ca sambata o sa ne bucuram de o vreme excelenta . Asa o fi, soare, cer sticla, vizibilitate si geografia Romaniei. Ne-am propus sa facem Valea Alba, dar acolo in Bucegi a nins si fara coltari si bocanci tehnici ( coltari avem dar plasticii sau bocancii de iarna cam lipsesc) nu aveam ce cauta acolo. Planul B: plimbarica si poze in Ciucas. Pe Diana am pacalit-o sa nu plece in weekend (acasa) la Constanta, sigur ne asteapta un cer albastru ( curat) si impreuna o sa admiram Bucegii, Fagarasii si restul muntilor care ne ies in cale de pe maretul Varf Ciucas, ceva de genul:

As fi vrut sa fie frumos, sa revad vechea cabana parasitasi sa ne bucuram de o vreme deosebita:

Dar vremea aia frumoasa se anunta doar la campie, sus la munte o mare de nori a invadat inaltimile.
Traseul ales: Cabana Muntele Rosu-Varful Muntele Rosu- Saua La Rascruce-Saua Gropsoarele-Saua Chirusca-Cabana Ciucas (acolo am gasit o viloaie noua facuta pe bani grei plus un drum forestier care musca serios din munte, inca se lucreaza la ea cu spor, cea veche e istorie)- Varful Ciucas- Saua Tigailor- Cabana Ciucas- Muntele Rous.
Gasca: Diana, Nicoleta si Mihai.
Ciucasul e un munte superb, e alegerea perfecta pentru cine vrea sa iasa pentru prima data intr-o drumetie. Formele lui simple dar spectaculoase iti lasa o impresie unica, as putea spune ca e singurul munte care trebuie vizitat in fiecare an, mai ales iarna la schi de tura ( sper sa repetam circuitul facut sambata cu schiurile sub picioare).



Pozele sunt de acu 4 ani cand batranul Canon A520 lupta din greu sa redea ce vedeam in ture cand eram student si ieseam cu 300.000 de lei in buzunar, cu gasca aia mare in personalul mult indragit de 6 si 10 .
Dar sa nu pacalim lumea cu alte poze si hai sa redam atmosfera din weekend:


Norii ne-au insotit toata ziua:

Tigaile:

Coborarea din Saua La Rascruce spre fosta Cabana Ciucas:

Suntem aproape de Tigai, aici drumul urca ceva mai sustinut spre Varful Ciucas. Din pacate norii nu ne-au lasat sa ne bucuram de comorile care ne inconjurau:


"Crovurile" din Ciucas:


Noi doi:

Ajungem la masina cand se lasa intunericul, apusul l-am prins aproape de cabana Muntele Rosu, o sun pe Sorelul sa verific daca a ajuns la Malaiesti si ne punem in miscare. Imi aduc aminte de Dragos care a dat Valea Alba, il sun si aflu ca au avut nevoie de 7 ore ca sa iasa in platou: s-au distrat cu saritorile inghetate. Il felicit ca a juns sus fara probleme si asteptam sa puna iesirea pe blog ca merita citita si ceva poze (sigur a iesit frumos).