vineri, 3 iunie 2011

Piscul Baciului

Greu, parca fara sa fim motivati am facut prima drumetie la jumatatea lui mai. Primavara aceasta ne-a gasit pe drumuri, plecati in cautarea zapezii care inca imbraca vaile frumoase din Bucegi si Fagaras, dar muntele ne-a chemat iar in Crai pentru o noua aventura in cea mai frumoasa "IMPARATIE A CALCARULUI".

Traseul ales: Satul Pestera-Saua Joaca-La Table-Refugiul Grind-Varful la Om ( Piscul Baciului).

Vremea a fost excelenta, iar compania deosebita ( adica ...Diana). Traseul ales a fost usor, cu un singur urcus ceva mai sustinut ( panta finala spre Piscul Baciului), iar pauza de somn a fost ca o rasplata finala intr-o poiana frumoasa plina de branduse. Vremea a tinut cu noi, iar Craiul l-am gasit asa cum ne place: salbatic si neumblat ( nu am intalnit om in creasta sau pe cararile noastre care ne-au purtat in lumea alba a calcarului).

Am prins si ceva zapada aproape de Varful la Om si un vant care te punea in patru labe daca nu erai atent, dar efortul de a "cuceri" cel mai inalt varf din Crai ne-a fost rasplatit cu un pesaj deosebit. Iezerul parea la doi pasi de noi, Bucegiul se scalda in soare, dar Fagarasul a fost scump la vedere, el era acoperit de nori amenintatori, gata oricand sa dezlantuie furtuna.

Pare greu de crezut, dar am reusit si aceasta performanta: am urcat de la refugiul Grind pana sus in creasta in mai putin de o ora ( 58 de minute), iar la coborare am facut aproape doua. Clar noua NU NE PLACE LA VALE , tin mult la genunchii din dotare si vreau sa-i folosesc si la batranete.

Acum e vara la munte, urmeaza drumetiile lungi, cateva ture cu bicicleta si doua-trei concursuri de alergare montana. Si poate o iesire in Slovenia, sunt planuri si pentru asa ceva.

Saua Joaca, revin amintirile frumoase de la Maratonul Piatra Craiului:

Refugiul Grind:



Le-am prins de doua ori, sunt frumoase, adevarata podoaba a muntilor:










Creasta nordica:

Io si Piscul Baciului:


Poiana cu branduse:

2 comentarii: