miercuri, 28 martie 2012

Valea Cerbului pe schiuri


Iubesc schiul pe vai! Cum a inceput totul si de ce m-am apucat de ski...pai e o poveste tare lunga, cred ca o sa scriu o pastare separata cu acea intamplare care m-a determinat sa ma apuc de acest sport. Da, e o idee buna, sigur o sa urmeze un nou articol cat de curang, aminitirea inca e vie cu cei doi instructori din Poiana care "dansau" frumos pe Valea Alba la mijlocul lui mai, iar eu in acea zi, am vazut pentru prima data cu ce se mananca schiul.

Va las sa "savurati" acest articol SUPERB despre valea Morarului din Bucegi, Mihai a descris excelent ce simt cand cobor o vale de abrupt pe doage: http://www.derdelus.ro/2012/03/27/valea-morarului-in-anii-80/

E simplu, pentru mine cel mai frumos loc de dat cu schiurile la vale e primavara, pe vaile din Bucegi. Imi place Fagarasul, vreau sa ajung la schi de tura in Retezat, sau sa fac o coborare pe Padina lui Calinet in Crai, dar cel mai frumos loc de schi mi se pare pe vaile de abrupt din Bucegi. Nu sunt new school, nu vreau sa par cool cand fac ceva, sunt departe rau de tot ce se intampla in lumea freeski-ului, dar iubesc simplitatea si traditia acestui sport.
Si ca in orice sezon, ultima coborare o sa fie pe Morar la inceputul lui iunie in costum de baie si in sepcutza alba de marinar ( sa vada toata lumea ca sunt constantean).

Happy tare unhappy in cabina:


Gasca a fost mare ca asa ne place: Anca, Happy, Adi Caziuc, Tomcat ( Dragos), Cosmin cu placa si Vladutz.

Pe platou situatia e trista, zapada aveam din parti, singura solutie ca sa ajungem la Omu a fost sa caram schiurile pana la Cerdac. Cosmin, Tomcat si Vladutz s-au separat de noi, au incercat sa schieze Valea Alba, dar lipsa zapezii in canionul de sus i-a determinat sa-si schimbe planurile. E ciudata primavara asta, nu avem omat la intrarea pe Alba, pe platoul Bucegilor si in caldarile de sus, dar e plin de zapada in padure. Mai rar asa ceva...


Aproape de Cerdac am prins o limba de zapada si am pus piele la treaba. Mi se luase de atata carca si ce e trist, anul trecut pe 21 mai cand am fost la ultima tura pe Valea Morarului era mai mult omat ca acum.


Am coborat caldarea Ialomitei cu Anca si am urcat pana aproape de varful Bucura ( din Bucegi ) pe piei. Pentru Anca a fost prima experienta cu schiurile de tura si i-a placut mult. A invatat bine miscarea, sper ca la Balea sa se bucure de un weekend intreg de ski de tura. Zapada pe Ialomita a fost beton, dar excelent de schiat, mai bine ca pe partie.

Anca pentru prima data pe piei la deal:


Linia lui Tomcat. Happy se uita admirativ la reusita "rider-ului" :))


Valea Cerbului la picioarele noastre. De aici a inceput distractia. Zapada a fost aproape perfecta, un firn bun de primavara ne-a smuls multe zambete frumoase:

Cosmin la treaba. A ales o linie ceva mai indrazneata:

Happy Adi:

Cam asa e pe vai:

Multe urme de avalansa. Aici a fost groaznic zielele trecute, zapada grea de primavara a smuls copaci si stanci in drumul ei spre Valea Cerbului:


In padure ne-am luptat mult cu omatul greu. Ne-a luat ceva pana am iesit aproape forestierul ce duce la Gura Diham, dar satisfactia a fost imensa. Pentru prima data cand am schiat in Romania peste 1500 de m diferenta de nivel de la 2500 pana la "portile" Busteniului.

5 comentarii: