Dupa iesirea la schi din Austria despre care inca nu am scris niciun rand pe blog, aveam o pofta (ce am cam poftit-o in ultima vreme) de a schia o vale din Bucegi cu o gasca de prieteni. Prognoza se anunta proasta, cu ninsori la peste 2000 de m, desigur cu o vreme foarte inchisa aproape toata ziua si cu ceva vant de dimineata. Dupa ceva asteptari a plecat si cabina de ora noua, plina ochi de schiuri, placi si temerari care aveau un singur gand: sa alunece pe frumoasele vai din Bucegi.
Am vrut sa coboram Priponul ( pentru ca nu sunt un mare amator de vai abrupte si de topaiala pe o panta mai mare de 35 de grade), dar nimeni nu si-a dat seama unde eram in acea zi de duminica 21 aprilie, dupa o ora de mers pe piei de foca ne-am declarat rataciti in zona Releului Costila si nimeni nu a vrut sa riste o coborare extrema pe un valcel, care se termina cu o saritoare imensa de peste 50 de m, fix in Valea Cerbului. Sunt multe fire care pleaca din Pripon si se pierd spre pereti din care nu mai ai nicio scapare, iar noi nu aveam chef de o balaureala in acea zi, intr-o zona pe care o stiam foarte bine pe timp de vreme buna, dar pe care nu o recunosteam in conditii de ceata si de vreme proasta.
Cu siguranta am prins cea mai crunta ceata posibila, un white out de manual, care ne-a determinat sa schimbam planurile si ne indreptam cu gasca lui Radu Savin spre valea Malinului. Fara el cred ca ne-am fi intors la Babele sa luam cabina...daca am fi nimerit drumul pe care am venit...
O descriere ceva mai buna a turei puteti sa o gasiti aici, pe mine m-a prins bine:
http://cupamalinului.wordpress.com/2013/04/22/weekend-report/
Toate pozele au fost luate de pe site-ul Cupa Malinului, multumim Radu pentru amabilitate.
Si inca ceva, zapada a fost excelenta, rar am prins un asemenea omat la sfarsit de aprilie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu