Se afișează postările cu eticheta Culmea Podeanu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Culmea Podeanu. Afișați toate postările

joi, 8 noiembrie 2012

Cu bicicleta prin Fagaras


A fost o tura colosala cu peste 2000 de m diferenta de nivel, cu o gasca mare si voinica la deal si 90 de km intr-o zona salbatica din sudul Fagarasului. In primul rand a fost o drumetie pe munte, calare  pe doua roti, cu urcari sustinute si o coborare lunga de 35 de km pana in Valea Topologului. Peisajele pe care le-am admirat pana seara tarziu, ne-au ajuns la sufletel, iar concluzia turei a fost una fireasca: avem locuri deosebite si foarte aproape de Bucuresti, trebuie putina logistica si ceva mailuri trimise catre cei care au fost in acele zone pentru a face o tura reusita. Si pot sa declar aceasta tura: "iesirea sezonului de mountain bike"! Sa vezi cei trei colosi de peste 2500 de m: Negoiu, Caltun si Lespezi la mai putin de 5 km, pe un forestier care se indreapta spre ei, e ceva deosebit. Nu avem munti ca Alpii, dar avem drumuri pitoresti spre cele mai inalte varfuri din Fagaras.
Nu a fost usor, dar efortul ne-a fost rasplatit din plin de peisajele superbe pe care poti sa le gasesti doar in sudul Fagarasului. Sunt multe forestiere care urca pana aproape de creasta principala, iar la anul, de preferat tot la sfarsitul lui septembrie ca sa nu avem probleme cu cainii ce stau pe langa stane, vrem sa urcam pana aproape de varful Moldoveanu pe culmea Malita.

Traseul ales puteti sa-l  vedeti in aceasta imagine, pleaca de langa barajul Vidraru, merge paralel cu Transfagarasanul si se termina in dreptul cabanei Capra.
 
 Forestierul continua pe culmea Podeanu pana aproape de varful Caltun ( fix sub acest varf se termina, iar planul initial...daca plecam la 7 dimineata, trebuia sa contina si o urcare pe vf Caltun), dar timpul nu era de partea noastra si in mai putin de patru ore urma sa se intunece. A fost un maraton de 50 de km, cu zone lungi de  dat la vale, pe care l-am terminat cu succes in patru ore.
O sa revin cu mai multe poze, din pacate nu le gasesc, dar promit ca o sa postez mai multe imagini dupa ce o sa le recuperez de la colegii de tura. Spre marea noastra dezamagarie in acea zi erau peste 30 de grade in zona alpina, iar pacla specifica zilelor caniculare de vara, ne-a cam naruit planuri de a face o sedinta foto reusita. Nu ne asteptam ca la sfarsitul lui septembrie sa murim de cald in tricou si sa ramanem fara apa dupa fiecare urcus sustinut. Pozele pe care le-am facut spre creasta Fagarasului lasa mult de dorit din cauza aerului foarte incarcat...imi pare rau, as fi vrut sa "storc" mai mult din acele peisaje.


Greu la deal, dar voinici la vale:


In realitate peisajul arata mult mai bine, culorile sunt sterse, dar in aceasta poiana am avut o panorama perfecta asupra Fagarasului:





Aici s-a terminat tura, sub releul de pe culmea Podeanu care se vede de pe Transfagarasan la 2000 de m altitudine:

O stana foarte frumoasa si foarte fotogenica:

luni, 21 iunie 2010

Fagarasii pe canicula: Varful Negoiu


Suna ciudat dar in Fagaras am prins doar vreme excelenta, cer albastru, soare si vizibilitate buna. Cred ca am peste 20 de iesiri in acest masiv si pot sa ma laud ca m-a prins ploaia o singura data (dar imi place sa ascult povestile spuse de prietenii care au mers in Fagaras, toate incep asa: "ne-a plouat in fiecare zi cat am stat, din prima pana in ultima zi cand am fost pe creasta"). Bine, cand merg in Fagaras arunc si o privire pe site-urile de vreme, nu as vrea sa ma prinda un cod calben cu fulgere si vijelie pe Strunga Dracului sau Custura Saratii, dar pana acum am prins soare, soare si iar soare.
Se anunta cod galben de canicula in Bucuresti si in toata tara, dar avem si solutii. Si salvarea e sus pe munte, unde speram sa gasim racoare. Ne-am inselat, am tras de noi cat am putut si a iesit si cu putina aventura.
Fagarasul are ceva unic in iunie, e cel mai frumos loc pe care-l poti vizita in aceasta perioada. E verde, e mare si impunator (as putea spune fara sa gresesc ca e imens) iar sus e plin de zapada, o combinatie perfecta care iti face pofta de drumetie.
Traseul pentru prima zi: Cabana Piscul Negru-Valea Lespezi-Culmea si Varful Podeanu, Strunga Doamnei-Varful Negoiu-Strunga Doamnei-Lacul si Refugiul Caltun-Cabana Piscul Negru.



Am ajuns sub Varful Lespezi, e liniste aici iar timpul parca s-a oprit. Drumul nostru strabate un taram uitat de civilizatie. Suntem intr-o alta poveste, aici noi suntem strainii, am ajuns in Lumea lor:


Mica lupta cu natura a inceput: au aparut ceva muste ( ceva mai multe), aerul s-a incalzit si pare sa fie fierbinte, efortul creste iar noi ne simtim foarte obositi. Ceva nu e ok. Drumul e lung si nu avem timp sa ne plangem, vrem sa continuam pe traseul "marcat" cu banda si cruce albastra pe care l-am pierdut de "n" ori. Am urcat pieptis o panta de 30 de grade, am mers pe brane ciudate care se pierdeau, am regasit marcajul ca sa il pierdem de tot. Daca traseul era marcat direct prin Valea Lespezi pe langa stana si tinea linia caldarilor glaciare, se putea urca pe varful Podeanu in mai putin de o ora jumatate ( cu plecare de la Cabana Piscul Negru). Asa am balaurit-o pe toate culmile si toate cararile care ne-au urcat si ne-au coborat aiurea. Asta e, am pierdut 4 ore, noroc cu peisajul care ne-a facut balaurea putin mai dulce. Urcusul final spre Varful Podeanu ne doboara, canicula ne-a turnat plumb in picioare, pare cel mai greu urcus de cand merg pe munte.




Sub noi se zaresc cascade frumoase, multe animale si un verde crud. Natura a prins viata:



Am ajuns greu pe Varful Podeanu, mergand 4 ore ca niste melci turbati rataciti in spatiu. Dar rasplata a fost pe masura, din acest punct avem vizibilitate maxima, se vede creasta Fagarasului de la Varful Suru pana la trapezul Vistea-Moldoveanu:



Facem o pauza, mancam putin si continuam drumul spre saua Strunga Doamnei. Trebuie sa abordam un valcel foarte inclinat si incarcat cu multa zapada. Ca o parere personala: a fost marcat foarte ciudat acest traseu, orice greseala se lasa cu ceva rupt. Aduce a Strunga Dracului fara lanturi ( bine, putin mai usor dar doua, trei lanturi ar fi ajutat mult). Coboram incet, suntem prudenti, nu e graba.


Avem musafiri, in vale se vad multe capre negre:


Urcusul final spre saua Strunga Doamnei, suntem aproape de Varful Negoiu:


Urmeaza ultima limba de zapada, care duce spre Strunga Dracului (strunga arata infiorator, plina de zapada, cu o panta constanta de 45 cu pasaje mici de 50 de grade cu zapada, aici o greseala e fatala). Pe Negoiu ne-am intalnit cu un grup care a urcat pe Valea Topologului. De la ei am aflat ca la 2535 erau 28 de grade. Canicula ne-a distrus, eram deshidratati, lui Dragos eram ca moale, Diana avea moralul jos , iar eu aveam gust de fiere in gura. Eram TERMINATI!!!


O ultima privire spre creasta Fagarasului si incepe coborarea. Speram ca in caldarea de sub Varful Lespezi ( caldarea nordica), sa ne racorim putin. Aveam nevoie de alt aer, sus era incins, nu puteam sa respiram.


Coboram spre Strunga Dracului:

Gasim si aici zapada, urmele sunt bune, infigem bine pioletii si o dam la vale. Inca o traversare pe sub varfurile Lespezi si Caltun prin nordul masivului si ajungem in Fereastra Caltunului. Simtim putina racoare, ne bucuram ca putem sa respiram iar aer si incet dar sigur ne revenim putin. Bem apa, ne hidratam si continuam marea traversare spre Caltun:

Strunga Doamnei:




Se vede Lacul Caltun, poate cel mai frumos lac glaciar din Fagaras:


Refugiul si Lacul Caltun


Urmeaza ultima coborare prin Valea Caltun. Mergem cu frana de mana trasa, suntem obositi si avem timp sa admiram cascadele si mustele care stau deasupra noastra si nu ne dau pace. Unele se aseaza pe cap si bazaie cu putere, altele se aseaza pe picioare si ne incurajeaza sa ne scarpinam. O placere, un vis si o nebunie.
La Cabana Piscul Negru ne spalam in raul Capra, mancam ceva...conserve, un piept de pui facut la gratar si castraveti si rosii din caserola si ne luam ramas bun de la Dragos ( el trebuie sa se intoarca in Bucuresti). Noi ne suim in Sandel si o luam usurel spre Balea. Hotaram ca e mai bine sa punem cortul oleaca mai jos, la Balea Lac s-a instalat Circul Uman.
Noaptea vine usor, iar noi ne culcam linistiti dupa o zi plina. Puricii sunt si ei in cortul nostru si au chef de joaca, fara sa ne dam seama si-au facut de cap cu noi toata noaptea.