Anul acesta planurile de a petrece concediul de vara in Dolomiti ( pentru a incerca traseele de via ferrata) au picat. Sunt mai multe motive: unele financiare, altele tin de lipsa timpului si sincronizarea proasta a concediilor, dar nu disperam. Anul trecut am stat in tara, am ajuns in Retezat si in Parang si ne-am simtit excelent. Am vizitat Tara Hategului am stat la cort la Lacul Bucura, am ajuns pe Parangul Mare, Peleaga, Papusa si am vazut o alta fata a vaii Jiului. Una care ne-a impresionat.
Un concediu de zece zile ar fi perfect, cu nopti dormite la cort la care se adauga doua zile de cazare la o pensiune ca mai trebuie si dus. Stau de vorba cu Diana si apar si propunerile pentru acest concediu, primele variante fiind Apusenii si muntii Bucovinei.
Dar vestile proaste curg si aflu ca o sa am doar patru zile de hoinarit prin munti. Minunat, totul o sa fie pe fuga. Hai in Apuseni!
In Trascau mi-au placut mult Piatra Secuiului si satul Rimetea. Am vrut sa o duc acolo si pe Diana, sa vada Muntii Trascaului si Cheile Aiudului din Piatra Secuiului si sa admire satul Rimetea cuprins de "flacarile" apusului.
Pornim la drum fara sa acceleram, oboseala si drumul lung de 450 de km parca ne-au turnat plumb in picioare.
Traseul tine o ora si e foarte frumos. Ai senzatia ca esti pe Valea Alba iar sus aproape de varf, te poti bucura de creasta Craiului in miniatura.
Anul trecut am vazut pentru prima data aceasta tiganie. S-au pus doua borne de beton cu steagul Ungariei. Romanii vin si vopsesc bornele in tricolor, ungurii sunt caposi si trag si ei o vopsea cu steagul lor. Acum au ramas culorile secuimii. In Dobrogea ar trebui sa avem zeci de steaguri si stegulete peste tot daca ar exista mandrii locale. La noi nu e asa, doar aici in Ardeal am dat de ambitii unguresti de doi bani:
Satul Rimetea:
Punem cortul la marginea satului si ne pregatim de somn:
A doua zi plecam devreme spre Manastirea Rametului. Constatam ca exista si drumuri bune in Ardeal, cu un asfalt de nota zece intre Teius si manastirea Ramet ( in prima zi am rupt masina pe forestierul ce leaga Aiud de Rimetea) .
Manastirea Ramet:
Nu zabovim mult si plecam spre cheile Rametului:
Despre acest traseu ce pot sa spun, o las pe Diana sa va povesteasca tot cu acest zambet:
Aici ne-am oprit, apa parea prea adanca si nu aveam pofta de balaceala in paraul rece ca gheata:
Trec apa cu Diana in spinare si ne indreptam spre Brana Caprelor:
Brana e fantastica, cu saritori foarte frumoase si zone unde stai suspendat la peste o suta de m deasupra cheilor. Sunt multe lanturi care sunt de mare ajutor dar trebuie atentie. Noi am ramas impresionati, am descoperit aceeasi atmosfera din Crai:
Brana se termina intr-un sat parasit. Aici timpul s-a oprit, oamenii au plecat si natura a pus stapanire pe aceste meleaguri. Suntem in Tara Motilor, o lume desprinsa din povesti nemuritoare cu eroi si legende vii.
Satul Cheia:
Biserica care s-a stins, doar o coroana de flori a dat putina culoare lacasului sfant:
Ne intoarcem pe aceeasi brana, mai fac o balacea scurta cu Diana in carca si ajungem la masina .
Drumul e plin de surprize. Am vrut sa vedem Piatra Cetii si Cheile Intregalde dar timpul nu a tinut cu noi. Ne uitam pe harta si dam de acest drum judetean de unde putem sa vedem si cheile si Piatra Cetii:
Galda de Jos-satul Intregalde-Mogos-Bucium-Abrud care ne scoate la Campeni. Perfect, pe acolo o luam. Ce a urmat e de poveste, un drum care incepe cu un asfalt excelent, continua prin satul Intregalde ( acolo am vazut si cheile cu acelasi nume) cu un pietris bunicel si se transforma intr-un forestier de tractor in satul Mogos. Omor Sandelul, il urc pana in satul Bucium fara sa ating garda ( traiasca Dacia ca face masini pentru cele mai proaste drumuri). Aici ne oprim, nu avem de ce sa continuam. E prea frumos, iesim din masina si Descoperim Apusenii. Descoperim Tara Motilor si comorile ei. Totul a ramas neschimbat, de pe vremea imparatilor austrieci: oamenii, locurile si traiul lor simplu. Suntem norocosi ca am avut parte de o asemenea experienta si promit ca o sa revin...cu bicicleta.
Ajungem in Campeni si continuam pe drumul ce duce la Arieseni. Parasim taramul de leganda al motilor si ne indreptam spre o alta lume din Apuseni. La noapte o sa urcam la Padis.
