vineri, 12 noiembrie 2010

Balaurind pe Creasta Balaurului, primul episod Valea Malaiesti si Cabana Omu.

A fost un weekend superb, cu o vreme pe care rar o intalnesti la munte, cu un soare bland si primitor, care ne-a fost prieten pe frumoasele vai si culmi din Muntii Bucegi. Am plecat tarziu spre cabana Malaiesti, iar intunericul ne-a prins pe treaseul ce duce spre Pichetul Rosu. Dar cerul a vrut sa ne fie aproape, stelele ne-au zambit frumos, ne-au luminat calea iar drumul ni s-a parut mult mai usor. Dupa Valea Bucsoiului am dat nas in nas cu Laurentiu, care se intoarcea din creasta Balaurului. Am stat putin la taclale si mi-a povestit ca sus in Bucegi a gasit vara ( s-a lasat cu putina plaja si un pui de somn pe Creasta Bucsoiului). Ne-am luat ramas bun si ne-am vazut de drumul cel negru, pierdut in intuneric care duce incet si sigur spre cabana Malaiesti. Am ramas patru luminite pierdute in noapte...
A doua zi am plecat devreme spre Hornul Mare, prin caldarile glaciare ferite de soare. Atmosfera e rece, apasatoare.

Valea Malaiesti e impunatoare, imensa si plina de stanci abrupte. Aici Bucsoiul pare un castel imens aparat de mii si mii de turnuri, iar Hornul Mare pare singura cale de evadare din acest labirint al intunericului. Cred ca multi or sa ma contrazica, dar eu cosinder V Malaiesti cea mai frumoasa vale glaciara ( din Romania). M-am folosit de cinci poze facute anul trecut de Nicusor Bobocea. El a conturat perfect acest peisaj:

Imparatia Bucsoiului:
Si turnurile care il inconjoara:

Turnul Malaiestilor:
Contrastul e puternic, sus soarele e bland dar jos suntem cuprinsi de intuneric:
Facem un mic popas, am ajuns in locul in care se separa traseul de vara ( foarte expus in aceasta perioada, la peste 2300 de m erau multe praguri de gheata si zapada) si traseul prin Hornul Mare ( recomandat iarna daca zapada permite).
Diana:
Pornim la drum:
Intrarea in Hornul Mare:
Zapada e inghetata dar nu sunt probleme, avem urme bune:


Mihai:
Am iesit, vantul bate puternic dar ne bucuram de soare. Avem parte de o vizibilitate mare, putem admira Fagarasii, Iezer Papusa, Piatra Craiului, Leaota, Ciucas, Piatra Mare, Postvaru, Neamtului, Baiului, Siriu si Penteleu. Rar te poti bucura de o asemenea priveliste.

Culmea Tiganesti:
Creasta Bucsoiului:
Valea Gaura si delaurile frumoase de pe culoarul Rucar Bran:
Am ajuns la Cabana Omu si incepe specatoculul inaltimilor. Admiram Creasta Craiului si Muntii Fagarasi:
Bucsoiul Mare, Creasta Balaurului si Valea Morarului. In ultimul plan Piatra Mare:
Valea Gaura si Creasta Iezerului:
Nu stam pe loc, prindem aripi dupa o mica pauza de masa si urcam pe Varful Bucura. E al doilea varf de peste 2500 de m din Bucegi. Ne cuprinde si un mic sentiment de mandrie, au ramas trei varfuri de peste 2500 de m pe care nu le-am urcat. Toate sunt in Fagaras: Caltun, Dara si Hartopu. Nu ne grabim, o sa le vedem in curand.

Varful Bucura:

Cabana Omu:
Si Vasi, batut bine de vant:
Bucosiu:
Si Creasta Balaurului, pe acolo o sa coboram. Urmeaza si descrierea...


Va recomand aceste panorame facute cu telefonul lui Vasi. Dati click pentru un format mai mare:





Sunt foarte frumoase si redau cel mai bine atmosfera pe care am intalnit-o la Cabana Omu.

19 comentarii:

  1. intr-adevar, ati prins o vreme nemaipomenita!
    Si iata-l si pe Vasi! Se pare ca avem un prieten comun :)

    RăspundețiȘtergere
  2. pe Vasi il stiu de la sala de escalada. am fost si la catarat de vreo cateva ori. mare figura, aici ai dreptate :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Roxana. Si voi mi-ati facut pofta de Transalpina, la anu mergem si noi pe doua roti acolo.
    Vasi e ca argintul viu :))). Daca nu l-ai cunoscut, e pacat. Si e coleg-ul de la corporatie :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Uaaaaaau! deci nu pot sa cred cat de frumos e!!
    M-ai convins clar ca urmatorul traseu spre Omu sa fie acesta.

    Ma tot gandeam de anul asta sa ajung pe la Malaiesti, dar mi-e o sila extraordinara de traseul pana acolo. Voi pe ce traseu ati mers la Malaiesti si pe care mi-l recomanzi?

    Abia astept episodul 2 :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Recomand Tache Ionescu, de la Pichetul Rosu pana la Malaiesti sunt doua ore. Nu e zapada, ceva mai scurt ar fi pe drumul care vine din Rasnov, e un forestier care te lasa la 2 ore de mers pana la cabana dar e cumplit ( se urca pe panta "prostului" prin padure). Adica prin Glajarie si se face iarna ( iarna si primavara Tache e interzis, atunci e pericol maxim de avalansa) ca e mai scurt daca mergeti cu masina. Dar drumul forestier e foarte prost.
    Pot sa vin si cu o recomandare: puteti sa lasati masina in Bran, sa urcati pe Ciubotea si sa dormiti la Malaiesti. Traseu de 5 maxim 6 ore. Si la intoarcere sa coborati pe Ciubotea sau Gaura ( urcat prin Hornul Mare), se ajunge in acelasi loc: bariera de la partia de schi Zanoaga. Ar fi un weekend plin

    RăspundețiȘtergere
  6. ce zi plina, ce racoare, ce perspective

    RăspundețiȘtergere
  7. Ati prins o vreme de nota 10. Panoramele sunt deosebite, nu pot sa cred ca sunt facute cu telefonul.

    RăspundețiȘtergere
  8. M-ai convins si pe mine, trebuie sa ajung pe aici:)

    RăspundețiȘtergere
  9. Vasi, sunt geloasa pe telefonul tau. Si pozele tale din Baiului au iesit genial.

    RăspundețiȘtergere
  10. Mersi Marius! Indicatiile tale sunt foarte pretioase! :)
    Ma gandesc serios la recomandarea ta, pentru la anu, evident. :)
    Dar pana la urma, iarna cum pot ajunge la Malaiesti daca ne ducem cu trenul? :D

    RăspundețiȘtergere
  11. Se poate si iarna fara probleme dar e mai lung. Gura Diham-Cabana Diham-de acolo se coboara in Valea Glajarie ( se coboara repede, cam 200 de m diferenta de nivel)- si urcusul infernal de 600 de m diferenta de nivel pe traseul Glajarie pana la cabana. Nu e 100% sigur, ar fi un valcel de unde mai pleaca avalanse ( din cate stiu doar primavara cand sunt temperaturile foarte mari). Trebuie sunat cabanierul ca sa nu ai surprize, daca nu se incalzeste brusc traseul e foarte sigur. Noi l-am facut in aprilie acum doi ani si am prins putina zapada. Am facut traseul in 5 ore, pe zapada poti sa ajungi si la 7. Nu sunt probleme de orientare, traseul e foarte bine marcat, din pacate e in padure si plictisitor ( iarna daca avem omat frumos se schimba peisajul). Ma bate un gand iarna asta sa urc cu schiurile de tura, daca da poate mergem impreuna

    RăspundețiȘtergere
  12. Hmmm, stiam eu ca nu e de bine iarna :P
    "Urcusul infernal de 600 m" ma descurajeaza total, desi cred ca am facut chestii mai grele decat asta.. :P
    Mai mult insa ma feresc de trasee plictisitoare si atat de lungi...
    Cred ca las Malaiestiul pentru vara ... sau poate cine stie? :P

    RăspundețiȘtergere
  13. Sigur ai urcat ceva asemanator sau mai greu:) dar iarna daca baga zapada proaspata peisajul se schimba radical. Traseul nu te scoate din padure dar poate sa-ti ofere un peisaj de basm :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Da, asa e, vorba aia... iarna nu-i ca vara :P

    RăspundețiȘtergere
  15. Un proverb special pentru Diana:

    "Hate the player, not the game".
    Telefonul nu ar face nimic daca nu ar fi ( ca sa-l citez pe Marius: ) argintul viu din spatele lui sa dea un click :)

    RăspundețiȘtergere