vineri, 22 august 2014
Spre Crucea cea mare
Cea mica s-a simtit bine la altitudine intr-un weekend tare ploios dupa orele pranzului. Dar planul nostru a mers brici, la 15 si 10 minute cand a inceput marea furtuna cu grindina eram in masina, la vale pe drumul ce coboara spre Sinaia. Am fugit cat am putut in acel weekend de furtuna dar si de prostia umana care domina muntii Bucegi in mijlocul verii. Nu ma apuc sa scriu pe blog ce inseamna turistul ce "domina" Bucegii in aceasta perioada, dar o imagine mi-a ramas bine in minute. Doua grupuri de manelisti s-au intalnit aprope de Cruce cu telefoanele puse pe difuzor si incarcate la maxim cu manele consacrate. Gestul lor a fost unul simplu si plin de emotie, masculii au pus mana la inima cand s-au intalnit in ritm de manea si au spus in acelasi timp cu voce tare: RESPECT!!!! Mi s-a facut rau, noroc cu vremea racoroasa ca altfel as fi avut stari puternice de greata.
Sa revenim la traseul nostru, vremea a fost foarte instabila iar vizibilitatea in zona Crucii era aproape de zero. Am prins mici ferestre fara nori si am putut sa admiram Peretele Vaii Albe. E un peisaj care impresioneaza, e poate cel mai spectaculos loc in Carpati daca am face abstractie de turistii pe care i-am pomenit mai sus. Monumentul a fost ales intr-un loc excelent, pacat ca zona nu e promovata asa cum trebuie si nu e incurajat turismul de calitate... Avem aici cel mai mare perete din tara, are aproape 1000 de diferenta de nivel, iar Albisoarele care coboara abrupt spre Valea Alba iti taie rasuflarea. Mai jos o sa gasiti o serie de poze care reda cat de cat realitatea din teren.
Era sa uit de Brana Caraimanului, un traseu scurt care iti ofera perspective deosebite. Are expunere mare, dar usor si cu multa atentie poate fi facut fara nicio problema. Noua ne-a placut mult si am facut acest traseu cu cea mica in spate si cu Happy in fata noastra fara sa o legam.
Pozele sunt facute cu telefonul mobil, scuzati calitatea slaba dar peisajele eu zic ca au fost foarte OK:
Etichete:
Cabana Babele,
Cabana Caraiman,
Crucea Caraimanului,
Muntii Bucegi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mie mi s-a facut rau numai cat am citit episodul cu manelistii, darmite sa fi fost martora la asa ceva... ORIBIL!!!
RăspundețiȘtergereInsa mi-a trecut repede pe urma cand am vazut toate pozele frumoase pe care le-ai facut :) Daca nu ziceai, nu stiam ca-s facute cu telefonul, sunt superbe!!! Si cred ca mai bine ca ati prins vreme instabila, altfel nu prindeai asa peisaje dramatice cu ceturi! :)
Cu atat mai mult cu cat chiar acum ma pregatesc sa plec spre Bucegi si in weekend voi merge cu familia la Cruce si la Omu. Abia astept sa merg iar pe Brana Caraimanului, n-am mai fost pe acolo din 2010! :D
Clar vremea instabila pentru poze e mult mai ok ca un cer albastru ...simplu.
RăspundețiȘtergereAm vazut ceva poze pe care le-ai facut in weekend, felicitari pentru initiava...cu familia e cel mai frumos pe munte
:) Mama a mai fost la Omu sau la Cruce acu tocmai 40 de ani, de unde are o poza alb negru in familie, asa ca m-am gandit anul asta sa facem o tura impreuna, in formula actuala de familie, sa revada cabana si Crucea, sa se bucure de munte, si sa ne facem amintiri noi :)
RăspundețiȘtergereFoarte frumoase traseele voastre! Stiti cumva in ce stare se mai afla Cabana Caraiman? Se poate sa te mai cazezi acolo, am inteles ca a fost inchisa o perioada?
RăspundețiȘtergere