Triglav

Acoperisul Sloveniei a fost punctul culminant al vancatei noastre. Din start trebuie spus ca nu ne-am propus sa facem un concediu orientat doar spre drumetie, ci sa imbinam cat mai mult ce era de vizitat prin Slovenia si Croatia si sa facem o singura drumetie pana pe Varful Triglav, la o singura zi.

Am avut noroc, vremea a tinut cu noi toata saptamana, iar frumusetea acestui munte nu poate fi drescrisa in cateva randuri pe blogul personal, sau prin pozele pe care le-am atasat mai jos.

Daca iubesti Piatra Craiului si traseele nemarcate din Bucegi, aici e micul tau paradis. In Bucuegi ramai fara grai cand faci Brana Mare a Costilei si vezi peretele Vaii Albe de 1000 de m diferenta de nivel. Aici e putin diferit, incepi tura cu un perete de 1800 de m, ce sta la baza varfului Triglav. E imens, iar traseul pe care l-am ales, desi PRAG era consideat unul usor, vreau sa zic ca a fost cel mai dificil pe care l-am facut pana acum, chiar mai greu ca cele din Romania din seria  celor marcate, dar foarte grele: La Lanturi din Piatra Crai, Strunga Dracului sau Custura Saratii Fagaras), sau nemarcate; (aici palamersul nu e mare, dar am la activ peste zece trasee, dar care nu trec de categoria 1B).
Ar fi pus la noi lejer in categoria 1B, dar cu o diferanta imensa de nivel, daca nu ma insel putin peste 1900 de m si o spun fara sa gresesc, ca peisaj depaseste peisajul pe care l-am vazut in Austria pe ghetarii Stubai sau Pitzateler.

OK,inca nu am vazut Dolomitii, dar acolo cred ca o alta poveste.

Am urcat in mai putin de 5 ore pe varf, cu un pasaj extraoridanar de via Ferrata de la Cabana Triglav pana pe varf si am coborat in mai mult de 7 ore. Suna ciudat, dar nu mai sunt alergator montan si cu grohotisul de calcar eu nu ma iau la intrecere. Iubesc prea mult schiul ca sa-mi fac praf pe coborare ligamentele si meniscul.

M-a impresionat mult atitudinea slovenilor: de la copii de 13-14 ani, pana la juniori  trecuti bine 60 de anisori, toti urcau in ritmul lor pe un traseu foarte expus pentru a atinge acoperisul Sloveniei. Cred ca e o traditie la ei, ca in fiecare an sa ajungi pe varful Triglav, o traditie ce te face sa crezi ca avem in fata o natie cat se poata de sanatoasa, cu o gandire foarte OK.
Pentru mine sunt un exemplu de urmat si recunosc ca nu doar Slovenia ne-a impresionat, ci si locuitorii acestei tari. Au iesit din cominism tarziu, la fel ca noi...dar e o diferenta de la cer la pamant intre ce am vazut in Slovenia si ce avem in acum in Romania.

Desi a fost o zi caniculara pana la 2500 de metri, bluza Merinito cu maneca lunga au fost o alegere excelenta pentru Diana. Eu am ales varianta tricou cu maneca scurta Merinito si polar clasic.
Protecia UV naturala si confortul pe care ni l-au dat cele doua bluze din lana Merinito au fost de mare ajutor in conditii de gol alpin si soare foarte puternic. De multe ori trebuie sa gasesti un echilibru in zilele de canicula, iar protejarea mainilor poate sa fie factorul cheie pentru o tura reusita.