Creasta Iezer Papusa

A venit vara la munte si ne-a adus pofta de drumetii lungi si frumoase. Vremea a fost perfecta pentru ce ne-am propus: creasta Iezerului intr-o singura zi. E un traseu lung care se face cu "porcul",cortul si tot "alaiul" in spinare, de preferat in doua zile. Noi am vrut sa fie altfel si sa ne bucuram de un ghiozdanel mic si foarte usor ( apa si strictul necesar) si de vremea superba care ne-a indemnat sa descoperim aceasta creasta cu adevar salbatica.
Am parcurs toata culmea principala in mai putin de 10 ore. Nu am alergat, nu am apasat pe acceleratie, am stat la odihna mai bine de jumatate de ora langa Lacul Iezer si pe varfurile Iezer Mare si Rosu si am facut peste 300 de poze. Multi nu sunt de acord cu ce facem noi: bagaj mic, haine foarte usoare, apa suficienta pentru un traseu lung ( atentie mare, trebuie sa stim clar unde sunt punctele de unde putem sa luam apa) si multa ambitie sa faci trasee "de vara"care incep dimineata si se termina seara.

Am plecat de la cabana Voinea-Lacul Iezer-Varful Iezerul Mare-Varul Rosu-Varful Batrana-Varful Papusa-Cabana Cuca-Cabana Voinea.
Lacul Iezer ni s-a parut incredibil de frumos, culoare ireala data de gheata care se topea incet,ne-a dus cu gandul la o lume de basm.
Mai sus peisajul s-a schimbat complet: am descoperit o parte din Romania pe Varful Rosu avand o panoramana perfecta de 360 de grade. In spatele nostru aveam toata creasta Fagarasului, Cozia, Buila Vanturarita, Capatanii si Cindrel. Iar in fata: Leaota, Bucegii, Muntii Neamtului, Piatra Mare, Ciucas si Piatra Craiului.

Lacul Iezer:


Aici am stat mai bine de jumatate de ora, nimeni nu ne grabea:



Drumul ne duce spre alte culmi, din acest punct se vede toata creasta Fagarasului:

In Fagaras inca e iarna, toate vaile glaciare din sud sunt incarcate cu zapada:

Locurile aduc aminte de Retezat, mai jos se vad multe lacuri glaciare...din pacate nu le-am retinut numele:


Coboram de pe varul Batrana, apar si primii nori de ploaie:

Aproape de Varful Papusa:

Pe Varful Papusa ajungem obositi dar panaroma ne trezeste la viata ( admiram toata creasta Craiului):

Adaugam si personajele principale. Diana, putin obosita:

Si eu, cam trist:

Piatra Craiului vazuta de pe varful Papusa:

Urmeaza coborarea pe plaiul care duce la cabana Cuca, inca o ora pe forestier pana la masina si drumul lung spre casa. Drumul forestier ce leaga Cuca de cabana Voinea nu mai e practicabil, o viitura a distrus malurile ingradite ale paraului Targului.


La iarna o sa revenim in Iezer pentru a redescoperii aceste locuri pe schiuri de tura . Pana atunci ne asteapta o vara lunga pe care vrem sa o petrecem cat mai departe de Bucuresti ( in weekend).