miercuri, 21 iulie 2010

Operatiunea Moldoveanu


Vreau sa incep altfel aceasta postare, sa renunt pentru cateva randuri la munti sau schi si sa ma indrept spre Diana, iubita mea care a luptat mult ca sa ajunga ofiter. Si-a dorit sa termine Academia de Politie din Bucuresti si sa poarte cu mandrie uniforma de ofiter al Politiei Romane de Frontiera. Am avut placerea sa particip la festivitatea de premiere, am urmarit-o cum a fost avansata in grad, i-am vazut chipul vesel, ochii ei erau plini de viata si am inteles ca a reusit. Acum si-a vazut visul implint si a trait cele mai frumoase clipe purtand cu multa mandrie hainele de gala pe care le au doar ofiterii romani.


Cat de aiurea poate sa-mi stea:


Fetele se pregatesc de petrecere:

Si petrecerea:


Cam asta a fost, sunt mandru de ea si ma bucur ca acum calca pe urmele bunicului meu care a fost colonel in Politia Transporturi si pe care l-am respectat si iubit pana s-a stins. Stiu sigur ca ar fi fost mandru de Diana, deoarece si ea a imbratisat aceeasi meserie frumoasa .
Acum revenim la povestea noastra. O recuperez pe Diana, facem ceva cumparaturi in Curtea de Arges si ne vedem de drum ca sa scapam de arsita din Bucuresti. Ne indreptam spre munti, seara vrem sa o petrecem la cort, doar noi doi in caldarea "Fundul Caprei".
In Fagaras am tot revenit in ultima vreme. Am gasit la sfarsitul lui octombrie iarna la Barcaciu, de 1 mai am vazut poate cea mai frumoasa imagine a Fagarasului la schi pe Valea Doamnei si la Balea Lac, iar pe 12 si 13 iunie ne-am bucurat de inaltimile varfurilor Negoiu si Vanatoare lui Buteanu iar seara am incheiat-o pe schiuri in caldarea Balii.


Noaptea ne gaseste singuri in cort, sub un cer instelat si avand un peisaj greu de prezentat in cuvinte. Avem deasupra noastra superba creasta Vartopel Arpasel, jos o vale linistita cu trei cascade care se varsa in paraul Capra si un peisaj plin de viata asa cum poate fi vazut doar la sus la munte, in luna iulie.

Pornim devreme , la 9 30 am ajuns in creasta principala la Fereastra Zmeilor:
Azi avem planuri mari, vrem sa ajungem pe acoperisul Romaniei. Sa inceapa operatiunea Moldoveanu.

'
Ajungem la o zona ceva mai accidentata numita La Trei Pasi de Moarte, ne folosim de lanturi ca sa trecem fara probleme saritoare cea mare si ne indreptam cu pasi repezi spre monumentul lui Nerlinger:


Vremea pare perfecta, sunt ceva nori timizi, aerul inca nu e incins iar noi ne pregatim de marele urcus, ne apropiem de primul hop al zilei: Varful Mircii.

Raiosul si Museteica, o creasta superba care merita facuta:


Lacul Buda:

Si Arpasul Mic, poate cel mai frumos varf care poate fi admirat cand urci transfagarasanul:


De aici se vede maretia Fagarasului, noi suntem mici pe langa acest spectacol oferit de natura.

Timpul tine cu noi, suntem pe Varful Mircii si acum putem sa ne relaxam admirand pentru prima data trapezul Vistea-Moldoveanu. Urmeaza o coborarea spre Lacul Podul Giurgiului, ne luam dupa marcajul vechi care taie o fata expusa si ne trezim cu un hau sub noi de peste 200 de m. Nu e greu, prize avem dar daca ai rau de inaltime nu e placut. Trecem cu bine, si coboram pe o panta foarte inclinata care duce spre Lacul Podul Giurgiului.





Lacul Podul Giurgiului:





Aici gasim mizeria lasata de oamenii lipsiti de educatie si bun-simt cand ajung pe munte. Sunt conserve, pungi, peturi si ambalaje Joe. Cata nesimtire, si porcii lasa in urma lor mai putina mizerie.
Suntem foarte aproape de saua Podragu, incepe partea usoara a traseului. Cararea ne poarta pe brane line si ne fac drumetia tare placuta.



Norii din caldarile glaciare urca deasupra crestelor si se revarsa spre noi:


Suntem aproape de Moldoveanu, e langa noi. Urmeaza urcusul cel mare, varful Vistea sigur o sa fie sperietoarea zilei:

Transpiram, tragem de noi,timpul trece greu iar efortul trebuie sa fie sustinut. Asa e urcusul pe Vistea, simti ca te doboara dar nu e imposibil
Am ajuns, suntem pe acoperisul Romaniei pentru a doua oara. Moldoveanu ne-a primit cu vreme buna asa cum ne-am dorit:



E greu sa descriu senzatia pe care am simtit-o pe cel mai inalt varf din Romania. Am fost fericiti, am ras si am simtit ca toate grijile au disparut. E un moment unic pentru cei care ajung pe acest varf, locul pare plin de energie si iti da o stare de euforie.

Suntem singuri pe Moldoveanu, ne-am dorit mult ca pe acest varf sa ramanem doar noi. A tinut putin dar nu o sa uitam acest moment.


Se vede zona ceva mai delicata, cand vremea e buna nu sunt probleme, cand ploua apar surprize mai putin placute:

O ultima privire spre Moldoveanu:

Intram in ceata si norii incep dansul. Pun stapanire pe creasta Fagarasului si ne ofera foarte rar ferestre de vizibilitate. Noi ne continuam drumul si speram sa nu vina ploaia. Vizibilitatea e aproape zero dar marcajul e foarte bun iar cararea pare bine conturata.



Ajungem iar in saua Podragu. Admiram lacurile glaciare, parca am ajuns in Retezat. Jos se vede Cabana Podragu, pare foarte frumoasa si e inconjurata de multe lacuri glaciare. Sigur o sa revenim in aceasta zona, cred ca o sa stam mai multe zile la cort si vrem sa ne bucuram de frumusetea locurilor. Pare un mic colt de rai.


Trecem de saua Podragu si apare soarele. Vremea e tare ciudata azi, cred ca o sa scapam de ploaie:

Mancam bine langa Lacul Podul Giurgiului, ne odihnim putin si urcam Varful Mircii, ultimul obstacol:

Aproape de monumentul Nerlinger apar nori negrii de ploaie. Incepe furtuna, mai intai cu o ploaie rece, continua cu grindina timp de 15 minute si se incheie cu o ploaie mocaneasca de care scapam la refugiul Fereastra Zmeilor. Dar e bine, ne-am racorit putin...urmeaza canicula din Bucuresti.


13 comentarii:

  1. cam da, dar cainii erau langa ciobani si nu pareau agresivi.Diana s-a jucat cu doi ciobanesti albi iar oi am intalnit la dus, dupa ce s-au coborat norii toate oile erau la limita padurii.

    RăspundețiȘtergere
  2. felicitari Dianei, daca ar fi toti politistii la fel de sportivi nu ar fi picior de raufacator in tarisoara asta :)

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) Multumesc, o sa-i transmit aceste cuvinte frumoase.

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte fain! Ati prins vreme foarte buna per ansamblu! In ce data ati urcat pe Moldoveanu? Am fost si eu venind dinspre Sambata si marti pe 20 iulie pe la 16, eram sus apoi am mai fost si miercuri, (am dormit la Vistea), ca tot mergeam inspre vest...

    RăspundețiȘtergere
  5. Noi am ajuns sambata seara aproape de refugiul Fereastra Zmeilor, e un drum forestier care ne lasa la 20 de minute de mers pe jos de refugiu. Duminica 17 iulie am ajuns pe Moldoveanu. Vremea a tinut cu noi, am prins soare, cer curat, mai tarziu un joc al norilor si seara o ploaie cu grindina care ne-a racorit putin.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc Sebi, am adaugat site-ul tau in lista mea de bloguri

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumoase fotografiile. Felicitari pentru ascensiune.

    Si eu as vrea sa urc.

    RăspundețiȘtergere
  8. Chiar ieri am coborat de la Podragu. Am fost pe Moldoveanu sambata. A fost tare fain sa revad acum in pozele voastre locurile din care tocmai m-am intors :)

    Ati prins vreme foarte buna. Noi am prins innorat cam toate cele 3 zile. Am vazut trapezul abia dupa ce am coborat...Ccand ne-am dus noi pe el era un nor agatat de Vistea si Moldoveanu... De pe varf nu am vazut mai nimic, dar am avut aceeasi senzatie ca si voi :)

    Noi insa nu am reusit sa ramanem singuri pe varf, desi am stat vreo 45 de minute...

    Voi ati mers ceva intr-o singura zi, nu gluma... Noi am mers catinel in 3 zile de la balea (balea podragu, podragu - moldoveanu si retur, podragu - balea)

    Acolo pe Mircii am mers pe marcajul nou, chiar ma intrebam care o fi motivul pentru care au anulat marcajul vechi, care ocolea un pic varful... acu am aflat :P

    Sa nu uit: felicitari Dianei si mult, mult succes! Foarte frumos ii sade in uniforma! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Felicitari pentru reusita, sa ajungi pe Moldoveanu e o mare onoare. Nu recomand marcajul vechi care ocoleste varful Mircii, nu e greu, din contra, dar daca nu esti atent se poate lasa cu o poveste tragica. La anu o sa ajung la Cabana Podragu si o sa stau doua zile fara sa fac nimic, mi se pare un colt de rai acolo.

    RăspundețiȘtergere
  10. Mersi, felicitari si voua, asa este!

    Asa m-am gandit si eu, ca nu e greu, insa trebuia sa fie un motiv bun pentru care l-au anulat, deci daca tot urcasem toata nebunia aia, inca putin pana pe varf nu muream, era foarte putin.

    Da, e foarte faina caldarea Podragu, dar vezi sa nu te duci in niciun caz sambata seara, cabana se umple pana la refuz, inclusiv sala de mese, si deja nu mai e colt de rai. In timpul saptamanii e super, si liniste si liber... chiar un loc extraordinar de stat 2 zile :D

    RăspundețiȘtergere