Cu Bianca prin Ciucas

E inceput de weekend, iar noi nu vrem sa stam in Bucuresti, acolo unde canicula s-a instalat de ceva vreme in cartierele gri-muncitoresti, inca de la sfarsitul lui aprilie. Astfel intentia noastra e una buna: sa o purtam alaturi de noi pe micuta Bianca la o drumetie usoara, pe un munte pe care l-am vazut de multe ori in ultima vreme. Ciucasul ne-a intampinat cu o vreme racoarasa si cu ceva nori de ploaie, care spre bucuria noastra ne-au ocolit toata ziua.
A fost perfect asa, in Leaota ne-am prajit ca racii si nici unul nu a ramas cu o parere buna despre bronzul cu care s-a molipsit dupa acea drumetie: dungi clasice de tractoristi, cu urme de sapca pe frunte :) ( inclusiv Bianca).
Nu am ajuns pe Varful Ciucas, nici nu s-a pus problema sa cucerim cu Bianca muntii inalti, am vrut sa facem o drumetie usoara, cu multe pauze si fara sa fim presati de timp. Si asa a fost, am stat de vorba cu turistii cu care ne-am intalnit, multi s-au mirat ca mergem cu bebelul si cu catelul pe munte, dar pentru noi a inceput sa fie ceva normal si o sa evadam din oras de fiecare data cand o sa avem ocazia cu tot familionul.

Iar Ciucasul e un munte "deosebit", am notat pe GPS cateva locuri bune pentru coborari spectaculoase la ski de tura si am descoperit o parte dintr-un traseu de mtb, pe carari de munte si cu putine drumuri forestiere sau asfalt. E plin de surprize acest munte si imi place ca de fiecare data descopar ceva nou cand merg pe cararile lui.

La cabana Ciucas ne-am rasfatat cu berici Ciucas si cu o ciorba de fasole cu afumatura. Sunt multe pareri pro si contra, cum ca nu am avea nevoie de asemenea constructii de lux in mijlocul muntelui. Eu zic ca e ceva de bun gust acolo, poate oleaca mai scump, dar sunt conditii decente acolo si se apropie putin de calitatea serviciilor de la cabanele din Austria.
Pentru noi e OK si sincer ni s-a luat de mizeria pe care am intalnit la cabanele Sambata sau Omu.

Asa cum v-am obisnuit pozele sunt trantite aiurea, dar sper sa va placa: