luni, 30 iunie 2014

Vidradru Challange


I-am propus Dianei sa participe pe 21 iunie la primul ei concurs de moutain bike alaturi de mine, fara sa forteze nota si sa sa ne bucuram de traseu atat cat putem. La inceput nu a fost prea incantata si nici nu pot sa zic ca in prima parte a urcarii am vazut un zambet pe chipul ei, dar usor usor a uitat de tensiunea cursei si s-a multimit cu o drumetie pe doua roti la poalele Fagarasului. Si asta am vrut sa simta tot timpul, pentru ea a fost si prima ei iesire pe munte cu mtb-ul, iar satisfactia de a ajunge la finish fara sa fie printre ultimii concurenti a fost foarte mare.

Dupa cursa am tras si o concluzie: in urmatorii ani nici eu, dar nici Diana nu o sa mai calcam pe la o cursa de mtb. Nu sunt pentru noi, dar a fost o experienta tare interesanta pentru mine sa fiu fotograful personal al Dianei, iar pentru ea........a fost ok traseul si i-a placut mult atmosfera dupa finish. Am fi vrut ca traseul scurt sa fi avut ceva mai multi km, cei 34 de km cu 1100 de m diferenta de nivel s-au scurs parca prea repede. 

Felicitam organizatorii  www.adventuremania.ro  pentru acest concurs frumos si pentru traseul special ce te poarta in inima Fagarasului. Tura lunga te duce la doi pasi de Negoiu, Caltun si Lespezi si am facut-o acum doi ani la o drumetie cu prietenii din Ericsson:  http://dumitrelmarius.blogspot.ro/2012/11/cu-bicicleta-prin-fagaras.html. Si am avut Transfagarasul deschis doar pentru noi, din parcarea de la cetatea lui Vlad Tepes pana la barajul Vidraru. E o senzatie foarte faina si ma bucur ca am avut aceasta ocazie sa pedalez pe asfalt alaturi de alti 400 de participanti, fara sa duc grija traficului. Iar vremea pentru cei care au participat la tura scurta a fost perfecta, ok nu am avut soare, dar nici frigul de la Balea ( am inteles ca in acea zi a nins la peste 2000 de m in Bucegi si in Fagaras).

Cu siguranta o sa ajung cu Diana prin aceste locuri, la ture de relaxare. Toate la vremea lor, pentru ca acum 3 ani nu stia sa mearga pe bicicleta iar in ultimii doi ani a fost ocupata cu cresterea copilului. Dar a prins microbul si o sa mearga din ce in ce mai des la mtb si la ture de ski de tura.

Inca ceva, am pus enorm de multe poze, dar asa se vede cel mai bine un concurs de cand s-a dat startul pana la finish. Si sa "iertati" si calitatea pozelor, pedalam si incercam in acelasi timp sa surprind tot ce face diana in concurs. Lumina nu a fost cea mai buna si multe poze au iesit tremurate.











 


































4 comentarii:

  1. Felicitari Dianei! ca de la cineva care a invatat tot acum cativa ani sa mearga pe bicicleta. Eu n-am ajuns inca la primul concurs, drept sa-ti spun nici nu ma atrage, dar nu se stie niciodata.
    Imi place ca in toate pozele e relaxata si pare sa se bucure de cursa si de traseu, iar asta inseamna enorm pentru un "incepator".
    SI frumos din partea ta ca i-ai documentat foto momentul.

    p.s. postarea asta n-are titlu :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumim mult Claudia! Diana urca bine, poate la fel ca mine si asta m-a surprins placut ( bine...eu nu sunt mare catarator). Pe coborari mai are de invatat, dar e timp. Dar a inceput sa-i placa drumetiile cu bicicleta si nu mai vrea sa auda de concursuri. Acum postarea are si un nume :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Cam asa sunt si eu: de urcat urc, de coborat greu si foarte greu, am mereu senzatia ca vin in cap, iar de departe cele mai faine sunt drumetiile, cum altfel??!
    Spiritul combativ nici la alergare nu ma prea insoteste, la bicicleta nici atat, dar sigur o sa incerc si eu o data, sa vad cum e :)

    RăspundețiȘtergere
  4. asa am zis si noi, sa vedem cum e :D. Nu e rau, dar parca tot la drumetie e mai frumos. Ca e pe jos sau cu doua roti, tot drumetie sa fie :D

    RăspundețiȘtergere