duminică, 24 ianuarie 2010

Cu schiurile prin Ciucas


Am scris acu doua luni si o spun si acum: imi place mult Ciucasul! Si inca ceva: iubesc Ciucasul iarna!
Vineri il sun pe Dragos, punem totul la cale si sambata plecam, cam tarziu spre Muntele Rosu. Punem lanturile, urcam la cabana, ne echipam si pornim la drum. Toate bune si frumoase dar...a inceput vijelia. Urcam putin, ne luptam oleaca cu vantul si ne retragem, azi nu suntem greuceni dornici de experiente sadice ( afara erau -15 grade si un vant turbat ne mangia "prietenos" obrajii). O lalaim, stam la povesti, mancam, dar timpul trece si noi vrem sa facem miscare in Ciucas. Planul B: hai pe Bratocea, ca acolo e ceva padure!
Zis si facut, lasam masina in pasul Bratocea si pornim la 12 si ceva spre culmea frumoasa ce duce spre Varful Ciucas.




Prima surpriza: zapada era peste tot, copacii erau incarcati, batul de schi intra pana la fund si o mare de pernite mici si pufoase imbraca intrega natura.

Imi plac pantalonii lui Dragos, sunt rosii si il prind bine:

Iarna ca in povesti:



Dragos a fost eroul nostru, el a muncit din greu ca sa avem urme, Diana era calare pe schiurile mele de tura, iar eu... pe rachete de zapada si in clapari de tura.

Aici nu e de gluma, era tarziu, aveam mai putin de doua ore de lumnia, trebuia sa trecem doua valcele cu multa zapada iar vizibilitatea nu era foarte buna. Ajungem la concluzia ca e bine sa ne oprim, sa punem schiurile la vale si sa ne pregatim de coborare:

O crusta nasoala ne-a dat mari batai de cap ( ne-am trezit de ceva ori cu funduletul in zapada )dar chinul nu a tinut mult, in padure ne-am bucurat de pulvar, foarte mult pulvar, o minunatie:

O frantura din creasta Zaganului:


Putina balaureala cu schiurile prin padure si ajugem la masini:

A fost frumos, am simtit ca a venit iarna la munte dar trebuie sa renunt la rachetele de zapada, fara sa exagerez: sunt niste porcarii.
Am adaugat si ceva poze de la Dragos:



miercuri, 6 ianuarie 2010

Schi de tura pe Drumul de Vara


Duminica telecabina a urcat toata ziua intre Cota 1400 si Cota 2000. Din pacate zapada de schi am gasit doar pe Fata Mare a Carpului, Tarle si Papagal.
Noi am ales cel mai ieftin transport: pentru urcus am folosit schirile de tura pe Drumul de Vara si am coborat pe Carp si Papagal. Daca pe Carp trebuie ceva atentie, din cauza zapezii inghetate ascunse de un strat subtire de 20cm de zapada proaspata, pe Papagal am prins pe firul principal o zapada de vis. Imi pare rau ca nu am incercat si “partia” Tarle, arata foarte bine.”

Ne-am intalnit cu un tip din Moscova, schia superb dar panta de pe fata mare a Carpului i s-a parut cam mare. Cand prindea curaj si lasa schiurile la vale, puteam sa ne bucuram de o lectie de schi.




Drumul de Vara parea ok intre intersectia cu Papagal si intersectia cu fata mica a Carpului, mai jos le-am luat in carca. Sus erau multe santuri ciudate, nu stiam de ele. S-au pus multe protectii in zona in care a murit Mircea Mocanu, sunt indicatoare si o plasa ceva mai mare... dar, Drumul de Vara nu arata a “partie”. Firele nu aveau continuitate, pentru a ajunge pe Papagal am carat schiurile.

Dragos pe "partia" Papagal:



A nins toata ziua si pentru prima data am plecat acasa cu un zambet mare, parca prea mare, ce ne-a ajuns pana la urechi. Pagalul a fost de VIS.

Bandit-ul a fost pus la treaba, iar piele de foca Black Diamond m-au impresionat, a meritat investitia. In weekend cred ca le pun iar la treaba, zapada la altintudini mici sigur nu o sa gasim, singurele locuri unde se va schia: Valea Dorului si Busteni, acolo au bagat zapada artificiala dar e scump de mori.

sâmbătă, 2 ianuarie 2010

La multi ani 2010!

Anul nou aduce traficul spre munte si multi romani care vor sa petreaca sarbatorile in mod "traditional", pe culmi inalte lipsite de zapada. Avem o traditie pe care o respecatam de ceva ani: ajunul de anul nou trebuie sa ne gaseasca pentru o zi pe o partie, iar revelionul acasa, unde e ieftin si bune :).

Am ales iar chistocul din Azuga, partia de 400 de m: Cazacu Varianta. E mica rau dar iar ne-a surprins placut cu zapada bine batuta, fara gheata si clasiciele pietre. Coada mare, am stat de la 10 pana la 16 pentru 15 coborari dar a fost ok.


Bucegiul vazut din Azuga ( fara zapada):

Revelinul l-am facut intr-o carciuma draguta, cu Diana si toti prietenii din Constanta. Cred ca am papat cea mai buna friptura de pui ( nota zece pentru Lidia, Cristina si Adina):

De 1 ianuarie am vizitat statiunile, ne-am bucurat de o vreme superba si am tras ceva poze, sper sa va placa:



Acu ma uit pe camere, parca da ceva de sus, cu putin noroc maine dam o fuga in Ciucas pentru un schi de tura.