luni, 27 ianuarie 2020

Cu toata gasca la Predeal



Ce pot sa spun despre Predeal? As vrea sa am ceva complimente pentru aceasta statiune, dar...in afara de doua partii amenajate bine pentru weekend-ul acesta aglomerat, nu pot sa gasesc nimic pozitiv. Primul soc: parcarea 20 de lei, iar pe jos era totul sticla. Pretul la skipass e 155 de lei, de departe cel mai scump din tara si asta pentru doua partii de 2 km bucat.

Iar calitatea umana care zace prin aceasta statiune la baza partiei, poate fi comparata cu "floarea intelectuala" din cartierele Rahova si Ferentari. Eu am o expresie imprumutata de la Fane: "pulime". E un cuvant urat, dar sambata 25 ianuarie am intalnit cea mai mare concentratie de "pulime" de cand merg la munte...sau la mare :). Posibil in Costinesti sa fie la fel, dar pe acolo nu am calcat de mai bine de zece ani.

Dar cele doua partii au fost amenajate foarte bine si...desi era ceva coada la telescaun, mai mult de 10 minute nu s-a stat. In Poiana am vazut ca a fost OMOR, la fel si in Valea Soarelui.

Am dat si o tura pe foci cu cea mica pe partia Cocosul si m-am crucit de nivelul "Schiorilor". Nu e o problema sa incepi de jos, dar cand nu ai pic de control si tu te dai racheta ....te gandesti daca are rost sa mai calci pe aici sau nu. O fi fost si din cauza acestui weekend aglomerat, cu cele trei zile libere. De obicei la Predeal e pustiu, pentru ca e o statiune care a ramas mult de tot in urma la capitolul ski.

Dar am prins o zi superba pe munte, fetele s-au jucat de fiecare data cand au avut ocazia si am reusit al treilea weekend consecutiv pe doage la munte, cu toata trupa.

Inca nu stim daca o punem pe placa sau pe doage :D. Pe placa...sta binisor :)

 













  


miercuri, 22 ianuarie 2020

Pentru prima data cu toata familia in Poiana Brasov

De mai bine de patru nu am ajuns in Poiana Brasov si pot sa zic ca ne-a lipsit putin aceasta statiune. Nu e niciun secret pentru noi, Poiana e la trei ore de condus (la dus am facut fix 2 ore si 50 de minute fara nicio pauza), iar Sinaia cand are zapada e cea mai buna varianta pentru familia noastra, mai ales la fierul cel vechi.

Dar placerea de a schia de la 1790 de m pana la 1000 de m e unica in tara si am profitat de o zi mai putin aglomerata in Poiana Brasov.

Din pacate toate partiile erau inghetate si singura varianta "schiabila" pentru toti cei care erau in Poiana, era pe Drumul Rosu. Iar nivelul de schi in Poiana, e unul extrem de slab, am vazut pafaristi cam peste tot. Nu zic de cei care stau in Brasov sau de cei care sunt instructori in Poiana, ei se descurca asa cum trebuie. Ma refer strict la turistii care poarta blugi, lasa betele la centrul de inchirieri si zboara pe partii ca super eroii din filme. Nivelul lor e de filme cu prosti, cu un scenariu extrem de slab si cu un finish...EXPLOZIV.

Dar noi am castigat o zi speciala pe munte, am avut mult soare si am adimirat un apus deosebit. Ne-am intalnit la cabana  cu Walter, cu sotia lui Codruta si cu bebelul lor "schior". Am facut o gasca faina, am dansat putin cu Vio la party-ul de pe terasa cabanei Postavaru. Iar la finalul zilei am surprins un apus deosebit pe doage.

A fost o zi "cu de toate", dar cu singuranta a fost una pe gustul nostru.





















luni, 13 ianuarie 2020

Inca un morning glory in Ciucas si schi cu toata familia la Azuga

Al doilea morning glory in Ciucas a fost cu o lumina mai putin spectaculoasa, dar asta nu inseamna ca a fost unul de "neglijat". Jocul culorilor a inceput la aceeasi ora 7:50  si a tinut mai bine de 15 minute. E un show special, in care noi asistam la spectacolul oferit de mama natura. Iar "pretul" platit e unul cam ...dur, trezit la 4 dimineata si plecat la 4:30 cel tarziu, pentru a ajunge in Pasul Bratocea in jur de 7 dimineata. Eu zic ca merita efortul :).

Zapada a fost una care ne-a pus la incercare calitatile de schiori, dar asta nu m-a impiedicat sa dau de doua ori Valcelul lui Mateo pe sud pe o crusta greu de virat si o tura pe nord pe  Valcelul lui Laurentiu. Pe nord iarna inca era prezenta si am dat si ceva viraje faine in pulvar.

Iar weekend-ul trecut am fost cu toata familia la Azuga. Am prins iar o zi frumoasa pe munte, dar tabla a fost aproape imposibil de schiat. Important e ca am fost toti pe munte si ca am petrecut o sambata in familie fix asa cum ne place mai mult.