Dupa o pauza de aproape doua luni am ajuns cu alai mare in Bucegi. A fost o plimbare scurta si am ales ziua de duminica, indemnati putin de
www.meteoblue.com, care anunta ceva soare, putini nori si temperaturi scazute. Nu au nimerit prognoza, nu am prins nicio raza de soare, iar vizibilitatea in golul alpin s-a apropiat de zero. Nu am vazut nimic, am pierdut tot peisajul care poate fi admirat de pe Braul Portitei. Iar Portita, abia am zarit-o.
Dar asta a contat mai putin, am avut o gasca vesela: fete, baieti, doi cutzu simpatici, iar seara ne-am cinstit asa cum se cuvine, la carciuma armatei din Sinaia.
Am intalnit si zapada pe traseu, care ne-a pus mici probleme cand am traversat un valcel ceva mai inclinat, iar ceata ne-a incurcat de cateva ori cararile. Important e ca am luat o gura sanatoasa de aer si am facut putina miscare.
Daca stau sa ma gandesc bine si o asemenea atmosfera poate sa placa mult. Am prins Jepii Mici fara niciun turist, stancile erau imbracate intr-o ceata argintie, iar pomii purtau culori frumoase, de sfarsit de octombrie. Pacat ca aveam o sapuniera la mine, cu un DSLR as fi surprins mai bine aceasta atmosfera apasatoare.
Data: nu mai stiu, trebuie sa ma uit in calendar ( un sfarsit de weekend rece in Bucegi).
Gasca, de la dreapta la stanga:
Gump, Sabina , jos Alexandru (Mavro), Diana , Happy, Dumitrel Marius, Irina si Stefan
Invitat surpriza: Panda ( asa l-am botezat), un caine frumusel foc, care s-a tinut dupa noi din Busteni pana sus in Braul Portitei. Cred ca avea ceva samanta de ciobanesc, trebuie sa recunosc ca rar vezi un maidanez asa de frumos:
Au fost si ceva probleme cu acest cutzu, nu stiu ce a mancat in ziua respectiva dar ...pe noi ne-a cam intoxicat. Aerele lui au ajuns adanc in narile noastre, iar senzatia de confort a cam disparut. Panda e un caine mai tembel, a alergat dupa o capra neagra pe niste saritori de peste trei metri, nu a reusit sa o ajunga dar s-a descurcat excelent prin niste locuri expuse, unde noi am fi avut de coarda si de ceva pitoane.
Cam asa arata portita. Am inteles ca din aceasta fereasta se vad perfect peretele Vaii Albe si Varful Picatura.
Multumesc Mavro pentru poze:
Cu Panda la sfat:
Si ceva culori de toamna, bine scaldate in ceata din vale:
Gasca vesela, putin obosita si cu gandul la o ciorba fierbinte:
Drumul spre casa: