vineri, 31 ianuarie 2014

Minivacanta la Predeal


Sincer nu aveam nicio asteptare de la o minivacanta programata din scurt, fix in timpul saptamanii, cu multe coduri portocalii si rosii anuntate in toata Muntenia, Dobrogea si Moldova. Dar in mod surprinzator la munte toate au mers asa cum trebuie, am avut o cazare decenta fix langa partie, in prima zi cand au fost si marile coduri la Predeal a nins marunt la minus un grad, fara vant, dar intr-o atmosfera perfecta de iarna. Iar a doua zi, dupa cum puteti vedea si din poze a fost PERFECT. Patru grade in timpul zilei, cu un soare tare generos si cu partii aproape pustii. 

Cred ca am spus-o de enorm de multe ori, nu-mi place Predealul! Are cateva partii scurte si de dat la bete si o fauna oribila in fiecare weekend ( promovata intens de stiristele de la proteve, ce dau imagini cu "adevaratii schiori", care o ard la vale cu celofanul sub fund). Dar noi am vrut sa o ducem si pe cea mica la munte si cred ca am facut cea mai buna alegere cand am ales aceasta locatie. Sa fie clar, cel mai bun raport calitate pret il ofera Poiana ( si ma refer strict la skipass vs partii ingrijite si numar de km), dar ne-am fi complicat cu o cazare departe de partie, distanta prea mare de Bucuresti ar fi obosit-o mult pe Bianca, iar lipsa magazinelor din statiune e o problema reala cand ai un copil cu tine. 

Si inca ceva, acel acces rapid simt ca il ai doar la Predeal, esti practic acolo tot timpul daca ai cazarea fix pe partie si te ajuta enorm de mult daca ai un copil mic. Suna ciudat, dar pare o destinatie de familisti in timpul saptamanii, cel putin pentru noi asa a fost ( de weekend nici nu vreau sa aud, stiu ca e omorul de pe lume aici).

Astfel la Predeal am schiat pe rand cu un singur skipass platit pentru doua zile, ne-am dat pana ne-au lasat picioarele desi unul trebuia sa aibe grija de Bianca. Si ca sa fie oleaca mai interesanta iesirea noastra, am incercat pentru prima data doua ture pe foci  cu Bianca in rucascul de munte pentru copii: una ceva mai scurta miercuri pana unde se termina teleschiul de pe Varianta, iar a doua in ziua am profitat de tot soarele care ne-a incalzit la ora amiezii si am urcat partia Clabucet pana la statia superioara a telescaului. La vale problema a fost si mai simpla, am alunecat incet pe doage cu cea mica in spate supravegheat atent de Diana.

A iesit bine si cred ca o sa repetam experienta ceva mai des la primavara in Valea Dorului. In martie si aprilie speram sa o luam si pe Happy acolo, din ce am inteles accepta "caini de buzunar" la cabana.

Si inca ceva, in Predeal cred ca o sa mai ajung peste minim cinci ani. Simt ca o sa fac icter sever daca o sa repet la infinit inca o data cele trei partii cu nume penibile!
 Dar sa nu ma intelegeti gresit, a fost o iesire foarte OK, intr-o statiune aproape pustie si pot sa spun fara sa gresesc, ca a fost o minivacanta reusita.


Hai mai repede tati, ca trece ziua. Am urcat greu, cam o ora si zece minute am facut pana la statia telescaunului. E mult, dar cine ne grabea?


Diana a testat pentru prima data echipamentul ei usor cu legaturi Dynafit Speed si schiuri Black Diamon de 1200 de grame. S-a descurcat excelent si o sa inceapa si ea iesirile la ski de tura.


Acele Morarului:











vineri, 10 ianuarie 2014

Malita


Sudul Fagarasului e un mic paradis pentru mountain bike, am spus-o si acum doi ani cand am urcat pe culmea Podeanu, ce duce pana aproape de maretia celor trei varfuri: Lespezi, Caltun si Negoiu si sper sa ma repet cat mai repede dupa ce o sa parcurg si culmea Valsan pana aproape de Moldoveanu.

Putini stiu, dar Fagarasul e un munte incredibil de aproape de Bucuresti, in maxim 3 ore de condus cu mici pauze si pe un drum surprinzator de bun intre Mioveni  si Slatina/ Nucsoara am ajuns la poalele Fagarasului. Aici nu iti dai seama de imensitatea muntelui, esti mai mult intr-o zona de dealuri ce se lasa descoperita treptat.

Dupa 18 km de pedalat prin frumoasele chei din Valea Cernatului, cu pauze la discretie pentru poze, hidratare si socializare, peisajul s-a schimbat in mod spectaculos in golul alpin. Aici totul e la o scara mai mare, iar creasta principala simti ca iti face cu ochiul cand esti la doi pasi de varful Malita. Esti in imparatia Fagarasului si pe cel mai mare munte din tara, in mijlocul naturii si la o aruncatura de bat de acoperisul Romaniei.

Noi nu am vrut sa facem acea tura dus intors spre Moldoveanu si sincer nu simt nicio placere sa car bicicleta in carca timp de 5-6 ore pentru a puncta la impresia artistica, ci am continuat pe o culme secundara ce se desprinde de langa varful Malita si coboara spre comuna Nucsoara. O drumetie perfecta pe doua roti intr-o lume ireala cu un apus greu de uitat spre masivul Iezer Papusa... Si cu o mica aventura pe intuneric timp de doua ore, fara frontale dar cu multa ambitie si cu putina nebunie frumoasa la vale. Fara GPS drumetia noastra ar fi fost si mai interesanta, dar tehnlogia ne-a ajutat sa ramanem pe traseu desi frontalele zaceau frumos acasa.

Tura pe Malita face parte din acea serie pe care mi-am dorit mult sa o fac intr-un sezon si este alaturi de iesirea din muntii Latoritei cea mai frumoasa tura a anului. Sunt multe locuri speciale de mers cu bicicleta, dar aici simti ca e altfel. Daca ai si un peisaj de toamna, reteta succesului e garantata.

Pentru sezonul 2014 au ramas Gradisteanu din Iezer, Lacul Vulturilor din Siriu, Valsan din Fagaras, traseul de la Ranca, dar putin modificat: urcat cu mtb-ul pe Transalpina pana creasta Parangului si coborat pe unde e urcarea clasica din concurs ( pentru ca vrem ca o tura sa fie aproape 100% ciclabila). Si nu in ultimul rand o tura cu bicicleta in Muntii Capatanii, la peste 2000 de metrii si departe de orice urma de civilizatie si deja clasicele drumetii prin Dobrogea. 
O sa renunt la ideea de concursuri de mtb, recunosc ca nu sunt pentru mine si nu m-au prins, dar o sa incerc sa fac cat mai multe drumetii pe doua roti in locuri mai putin umblate. Avem locuri de vis si va invit sa le descoperim impreuna.

Sursa de inspiratie: Freeride.ro,  si Plimbaricubicicleta.ro , dar am parcurs traseul in sens invers.

Am pus aproape toate pozele din tura, dar sincer...nu am stiut ce sa aleg. Consider ca toate merita putina atentie: