Minivacanta la Predeal

Sincer nu aveam nicio asteptare de la o minivacanta programata din scurt, fix in timpul saptamanii, cu multe coduri portocalii si rosii anuntate in toata Muntenia, Dobrogea si Moldova. Dar in mod surprinzator la munte toate au mers asa cum trebuie, am avut o cazare decenta fix langa partie, in prima zi cand au fost si marile coduri la Predeal a nins marunt la minus un grad, fara vant, dar intr-o atmosfera perfecta de iarna. Iar a doua zi, dupa cum puteti vedea si din poze a fost PERFECT. Patru grade in timpul zilei, cu un soare tare generos si cu partii aproape pustii. 

Cred ca am spus-o de enorm de multe ori, nu-mi place Predealul! Are cateva partii scurte si de dat la bete si o fauna oribila in fiecare weekend ( promovata intens de stiristele de la proteve, ce dau imagini cu "adevaratii schiori", care o ard la vale cu celofanul sub fund). Dar noi am vrut sa o ducem si pe cea mica la munte si cred ca am facut cea mai buna alegere cand am ales aceasta locatie. Sa fie clar, cel mai bun raport calitate pret il ofera Poiana ( si ma refer strict la skipass vs partii ingrijite si numar de km), dar ne-am fi complicat cu o cazare departe de partie, distanta prea mare de Bucuresti ar fi obosit-o mult pe Bianca, iar lipsa magazinelor din statiune e o problema reala cand ai un copil cu tine. 

Si inca ceva, acel acces rapid simt ca il ai doar la Predeal, esti practic acolo tot timpul daca ai cazarea fix pe partie si te ajuta enorm de mult daca ai un copil mic. Suna ciudat, dar pare o destinatie de familisti in timpul saptamanii, cel putin pentru noi asa a fost ( de weekend nici nu vreau sa aud, stiu ca e omorul de pe lume aici).

Astfel la Predeal am schiat pe rand cu un singur skipass platit pentru doua zile, ne-am dat pana ne-au lasat picioarele desi unul trebuia sa aibe grija de Bianca. Si ca sa fie oleaca mai interesanta iesirea noastra, am incercat pentru prima data doua ture pe foci  cu Bianca in rucascul de munte pentru copii: una ceva mai scurta miercuri pana unde se termina teleschiul de pe Varianta, iar a doua in ziua am profitat de tot soarele care ne-a incalzit la ora amiezii si am urcat partia Clabucet pana la statia superioara a telescaului. La vale problema a fost si mai simpla, am alunecat incet pe doage cu cea mica in spate supravegheat atent de Diana.

A iesit bine si cred ca o sa repetam experienta ceva mai des la primavara in Valea Dorului. In martie si aprilie speram sa o luam si pe Happy acolo, din ce am inteles accepta "caini de buzunar" la cabana.

Si inca ceva, in Predeal cred ca o sa mai ajung peste minim cinci ani. Simt ca o sa fac icter sever daca o sa repet la infinit inca o data cele trei partii cu nume penibile!

 Dar sa nu ma intelegeti gresit, a fost o iesire foarte OK, intr-o statiune aproape pustie si pot sa spun fara sa gresesc, ca a fost o minivacanta reusita.

Hai mai repede tati, ca trece ziua. Am urcat greu, cam o ora si zece minute am facut pana la statia telescaunului. E mult, dar cine ne grabea?

Diana a testat pentru prima data echipamentul ei usor cu legaturi Dynafit Speed si schiuri Black Diamon de 1200 de grame. S-a descurcat excelent si o sa inceapa si ea iesirile la ski de tura.

Acele Morarului:

Predeal

In Predeal am promis ca nu mai ajung, in acea "statiune" plina de cocalari roz care poarta adidasi nike aurii cu sosete lungi trase peste blugi, asculta manele noi la celularul mobil si se dau la vale calare pe pungi de Cora ( Zara pentru smecherii cu bmw si haudi), sau cu capacul de la veceu pe mijlocul partiei. Mi se face scarba cand vad ce arhitectura a aparut dupa revolutie, un "monument artistic" care seamana perfect cu zona Piata Rahova mutata la munte. De partii nu mai zic, neagra cea neagra e o mare frectie daca o compari cu albastra 5 din Bansko ( cea cu marele zid), dar a noastra e de sase ori mai scurta si e tot timpul impodobita frumos cu pietre.

Bun, sa revenim la poveste. Duminica la prima ora plec spre Valea Prahovei cu Sab, Gump si Dragos cu un singur plan in minte: sa coboram pe placi si schiuri carpul din Sinaia. Dau un telefon la cabina si mi se spune ca nu e zapada, iar instalatia lui Sarbu nu urca azi din cauza vantului. Suna si Gump ca nu era sigur de ce i-am povestit si i se confirma ca asa e. Pai...sa fie Predeal ca arata bine pe camerele web. Zis si facut, l-am lasat pe Dragos in Busteni, el urma sa urce pe Valea Cerbului iar noi ne-am vazut de drum pana la destinatia Predeal. Prima surpriza nu s-a lasat asteptata, nu am platit parcarea iar la telescaun erau maxim zece masini. Zapada aveam peste tot, iar atmosfera era deosebita.

Fac o urcare pe piei si las primele S-uri ( bine, e mult zis S-uri, zapada era cam grea si s-a lasat cu o linie cam dreapta si multa topaiala ca sa tin varfurile la suprafata, dar mi-a placut). La 10 30 au dat drumul la telescaun si hop si a doua surpriza: nu exista puncte, abonamente... pentru a urca cu telescaunul lui Sarbu din Predeal trebuie sa platim 16 lei urcare. Il injur dulce pe patronul Telefericului SA cu tot cu proteveul lui si cumpar trei urcari ( 48 de lei ....asa ca e criza).

Cum a iesit? Pai a fost bine, cred ca e a doua oara cand am schiat in Predeal si nu am dat de pietre sau de gheata si am prins un pulvar de 40 de cm ( in unele zone sarea bine de 50).

Sab in actiune:

Catalin:

Malutzu:

Si je:

Cam a asta a fost gasca cu care am schiat pe partie, grupul skivirusatilor:

La a treia coborare ma intalnesc cu Silvia si Catalin care urcau spre cabana Garbova cu schiurile de tura. Scot pieile, pun legatura in modul walk si incepem urcusul spre Clabucetul Taurului. Ce am gasit sus, nu pot sa descriu in cuvinte si nici in imagini ( pozele sunt facute cu telefonul mobil). A fost o tura foarte scurta dar a iesit neasteptat de frumoasa:

Poza facauta de Catalin Pobega. Am reusit "performanta" sa alunec ( ca schi nu pot sa numesc) cu piele de foca, claparii desfacuti si legatura lasate in modul walk. Interesanta experienta: