Ramas bun parinte drag

A fost o saptamana grea, care se apropie de sfarsit și simt in aceste momente ca suntem mai putini, dar mai apropiati unii de ceilalți. Inca imi aduc aminte de vorbele unui bun prieten: Marius lumea nu o sa se termine acum sau cand noi doi nu o sa mai fim, viata o sa-si vada de cursul ei firesc. Sunt cuvinte simple si frumoase, pe care le-am repetat fără sa vreau de mai multe ori în aceasta săptămâna. 

Drum bun si o sa te avem cu noi in suflet, pentru ca ai fost un parinte special si un prieten deosebit pentru noi.

Primul nostru triathlon , tu la proba de inot si eu la cele de alergare si bicicleta: Fara Asfalt 2011

Drumul spre Negoiu:

Zambetul tau unic, aveai ceva special cand erai fericit:

Castigatorul triathlonului de la Mamaia +50 de ani:

Schi la Sinaia cu toata familia.

Brana Mare a Costilei cu alai mare in 2015:

Braul Portitei, un alt traseu nemarcat frumos:

Pentru prima data la Omu:



Acolo unde ti-a placut cel mai mult pe munte, pe creasta Craiului:

Au fost zone expuse in care te-ai descurcat mai bine ca mine:

Si scurta drumetie pe care ai facut-o cu Bianca in muntii Baiului:



Finisher la Marathonul Nisipului, 42 de km alergati pe nisip:

Sau cu bicicleta acasa, pe malul marii:

Si o amintire unica, Pietrosul Rodnei in 2009. Eram tineri si frumosi:

Am lasat acest spatiu gol, pentru ca am fi putut face multe impreuna, Erai tanar, dar cancerul nu te-a iertat....Pentru noi o sa ramai un mare luptator si ti-ai trait viata asa cum vrem sa o facem si noi. 

             

Schi alaturi de cei dragi

E o postare mai trista si e despre familia mea, despre cei dragi care acum trec prin momente mai grele. 

O avem pe cea mica, care se lupta in spital la cele sapte luni cu o boala ciudata, o bacterie care isi face de cap si o tine departe de casa. E internata in spital si sta cu Diana de mai bine de trei zile.

Si e o poveste trista despre tatal meu, cel care mi-a fost instructor cand eram mic, cel cu care am mers pentru prima data pe munte in Ceahlau si cel care, de multe ori a fost super tatal meu, cu care am petrecut momente unice in natura, dar si in familie. Tatal meu se lupta cu o boala groaznica, care a luat...si o sa ia multe vieti. E un luptator, dar cancerul e tare parsiv si nu il lasa o secunda...

Ma gandesc la o lume mai buna, mai frumoasa in care toti sa fim frumosi si cu zambetul pe fata. E o lume departe acum de noi, dar speram ca intr-o buna zi sa fie ...asa cum a fost pe 22 decembrie 2018 la Sinaia.