De doua ori Sinaia

Au fost doua weekend-uri consecutive  in Sinaia, pe o zapada excelenta de primavara si intr-o zona de ski pe care o indragesc mult. In prima zi am mers cu Silviu, un om de munte cu care m-am inteles excelent inca  de la prima ora ( adica de la fix 5 dimineata :), pana ne-am despartit si cu care am schiat Valcelul Papagalului si Fata Ascunsa a Carpului. Totul pe piei de foca la deal si fara niciun ban dat pe sarme sau alte prostii. Au iesit 1300 de m la deal si 1200 de m schiat la vale. 100 de m diferenta de nivel i-am pierdut intre 1500 si 1400, acolo era primavara curata cu mici, bere si multi adidasi nike, iar eu eram o pata de culoare in colanti si cu schiurile in mana.

Iar in a doua  saptamana am mers cu tot alaiul ( inclusiv cea mica) in Valea Dorului pentru o noua zi de ski, pe un soare perfect de primavara. A fost o iesire asa cum imi place, cu multa lume cunoscuta jos in Valea Dorului si cu o "gradinita" mare care o astepta pe Bianca chiar la cabana. S-a jucat, a schiat cu mine si s-a integrat tare bine in gasca vesela plina ochi cu copii de varsta ei. 

E foarte important sa o vad pe Bianca ca zambeste atunci cand este pe munte, e o placere pe care o simt si eu cand cea mica descopera singura de ce e bine sa-ti petreci cat mai mult timp in natura, departe de nebunia din Bucuresti. Iar in Valea Dorului eu consider ca suntem pe munte, desi avem un fier vechi de 30 de ani care se incapataneaza sa ramana acolo pe veci.

Si ca sa nu fie ziua prea monotona am dat o urcare pe Varful Scandurari. Coborarea a fost pe masura, iar omatul excelent. Retragerea am facut-o singur tot pe Fata Ascunsa a Carpului, dar de data aceasta zapada a fost ceva mai "crustoasa". Cu aceasta ocazie am bifat si ultimul Carp din sezonul: 2013-2014.

Sinaia ramane un loc special pentru mine, iar schiul de primavara se practica exelent aici. Suna ciudat, dar imi place mai mult ca la Balea, pentru ca totul e aproape iar terenul de joaca e fix asa cum imi place.

Tura de saptamana trecuta cu Bianca si Diana:

Tura de acum doua saptamani cu Silviu si cu Happy:

   

Papagalul a fost de vis, am prins cel mai bun firn din ultimii ani:

Si Fata Ascunsa a Carpului, aici e intrarea pe firul vaii:

Silviu e in mare forma azi:

Bansko 2014

La bulgari inca e bine, iar daca mama natura te iubeste si iti ofera peste doi metri de zapada in mai putin de o saptamana, atunci concediul de ski poate fi considerat reusit. Am avut zapada proaspata in fiecare zi, am schiat in pulvar cam cat m-am dat in ultimii cinci sau sase ani adunati prin muntii din Romania. Dar am simtit si un mare regret: nu am prins nicio zi completa cu soare. Dar nu poti sa le ai pe toate si ma bucur ca am cuplat doua familii cu doua fetite mici: Iulia, fata nasilor Florin si Cristina cu Bianca, fetita noastra de un an si opt luni. Am schiat pe rand, Diana s-a dat la prima ora cand partiile teoretic erau pieptanate (dar in realitate...pline de zapada proaspata), iar eu am schiat dupa ora 12 30 ...in pulvar. Cum ziceam, am avut atat de multa zapada proaspata ca am uitat repede ca sezonul de ski 2013/2014 a fost cel mai slab de cand m-am apucat de acest sport. Si a fost pentru prima data cand am schiat in pulvar dupa o ninsoare de 2 ore. Aveam 30 de cm peste tot, pe partii, pe sub telescaune, ce sa mai, aveam omat de cea mai buna calitate PESTE TOT.

Cu nasii a fost perfect, am servit masa in fiecare seara la ei in camera sau la o carciuma din Bansko, iar cele mici s-au jucat zi de zi. Ma bucur ca totul a mers asa cum trebuie in aceasta directie si e bine ca cele doua fetite s-au inteles de minune. Si cred ca au prins microbul, simt eu ca a inceput sa le placa tare mult acest sport.

Dar lucrurile se dezvolta fix cum nu trebuie la Bansko, daca acum patru ani eram impresionat de tot ce a aparut acolo, acum pot sa zic ca directia e clar ciudata. Poate gresesc, dar in acest ritm o sa ajunga cea mai mare statiune "medie" de ski din Europa care ofera doar ....70 de km de partii. Nu e o cifra prea mare daca tinem cont de fluxul urias de turisti, iar aglomeratia pe partiile albastre e infernala, nici pe margine nu mai poti sa schiezi, iar preturile la bere sau mancare pe partii ating valori penibile. Spre exemplu berea e 3.15 euro, iar un fel de mancare la impinge tava era 15 euro.

O spun fara sa gresesc ca angajatii de la gondola sunt niste JOGODII, ne-am chinuit intr-o zi sa urcam cu cea mica in gondola si aveam nevoie de cel care era platit sa ajute lumea sa urce in gondole, sa puna schiurile noastre in suport, iar noi o sa punem pe cea mica inautru. Dar bulgarul acela cu capul patrat avea o singura grija, sa-i ajute pe cei de la VIP sa intre cat mai usor prin culoarul special amenajat pentru smecherii care nu stau la coada. Iar sus, un alt bulgar ne astepta cu mainile in buzunare si nu a vrut sa ne dea nicio mana de ajutor ca o sa o scoteam pe cea mica din gondola.

La austrieci anul trecut s-au comportat exemplar, chiar au oprit gondola special pentru cea mica ca sa o scoatem pe Bianca cu tot cu carucior. Ne-au lasat fara cuvinte, iar bulgarii ne-au facut sa ne gandim serios daca o sa mai facem concediul acolo. Pot sa spun ca angajatii de pe Valea Prahovei sunt baieti finuti fata de acei bulgari care stau cu mainile in buzunar si o freaca la rece daca nu trebuie sa-i ajute pe cei de la VIP sa intre primii.

Am simitit in acea zi un gust tare amar si asta demonstreaza ca inca sunt departe de a face...turism de calitate si inca se zbat ca noi intr-o atmosfera pur balcanica.

Dar ramanem cu amintirea acelor peisaje de iarna la inceputul lui martie. Am avut acea zapada pe care nu am vazut-o de anul trecut, iar muntii bulgarilor au un farmec aparte. La fel ca Romania, Bulgaria e o tara superba...pacat ca e locuita.