Cu bicicletele prin Cheile Dobrogei

Imi plac turele de cicloturism din Dobrogea si o sa incerc sa ajung din ce in ce mai des acasa, pe doua roti alaturi de Diana. Peisajele ne plac mult si sunt aproape de parintii mei din Constanta, iar Diana a prins curaj sa mearga cu bicicleta pe judetenele ce leaga principalele obiective turistice, dar care in mod surprizantor sunt foarte aglomerate in timpul saptamanii. Am prins camioane de exploatare, tiruri care veneau de nu stiu unde si masini cu numere Bulgaria, conduse de vitejii soselelor fara pic de atentie fata de biciclisti.

Traseul nostru a fost tare ciudat, am plecat din Kogalniceanu spre satul Targusor avand in minte un circuit interesant cu ceva obiective de vizitat si 85 de km de pedalat prin sate uitate de timp. Dar afara erau peste 35 de grade, iar pofta de a pedala pe canicula a scazut dramatic dupa primii km. Decizia a fost simpla: sa vizitam Pestera Casian ca sa ne racorim oleaca, in vechiul schit in care a stat Sfântul Ioan Casian.

Si bine am facut, stanca ne-a scapat de soarele arzator, iar zona ne-a adus aminte de calcarele frumoase din imparatie Craiului. In jurul tau sunt turnuri albe intr-un cadru unic, diferit de orice alta imagine pe care poti sa o intalnesti in Romania. 

Dar am un sfat, vizitati Dobrogea primavara sau toamna, vara mori de cald si simti ca te sufoci cand te opresti din pedalat, temperaturile pe care trebuie le suporti in Dobrogea continentala sunt de multe ori cu 5 chiar 10 grade mai ridicate ca cele intalnite pe litoralul romanesc. 

Legat de traseul pe care l-am facut acum trei saptamani, pot sa zic ca a iesit o mare "ameteala", cu 54 de km si cu 500 m diferenta de nivel. Sunt multe urcari frumoase cu panta medie de 7%, pacat ca au cel mult 110, maxim 120 de m diferenta de nivel. 

O sa revin cu bicicletele in Dobrogea in octombrie, dar o sa alegem o tura de mtb in nordul judetului Tulcea pe dealurile Niculitelului si prin Muntii Macinului. Sunt de parere ca Diana e pregatita pentru acest traseu de mtb, or sa fie 80-85 de km cu peste 1200 m diferenta de nivel. Pentru ea e mult, dar sunt convins ca o sa se descurce. 

Plaiul lui Pacala si Piciorul Babelor

Bucegiul sufera acum pentru ca o minte foarte neteda si oleaca cam blonda a luat o decizie de doi bani pe vremea fostei guvernari: sa avem un drum pana in inima Bucegilor, pana la 1950 de m, care sa se termine fix la Piatra Arsa in fata unui hotel pentru sportivi. 

De ce a fost luata aceasta decizie??? Nu stiu si daca aveti o idee buna va rog sa lasati un mesaj pe blog. Eu pot sa va confirm ca gratarele si manelele sunt la mare altitudine acum, iar tigania pura e mai mare aici ca la Balea sau ca in Satul de Vacanta din Constanta. 

Noi am plecat repede din parcarea naturala care a fost invadata la jumatatea lui august de mici si ascultatori fini de manele si am coborat spre Pestera pe Plaiul lui Pacala. Zona inca e neatinsa de prostia umana, dar nu cred ca o sa reziste prea mult si o sa se "bucure" in curand de soarta Jepilor Mici...Sper sa ma insel, dar pana acum drumurile ce duc la mare altitudine in Romania au cam distrus tot ce era frumos in zona.

Dar noi ne-am vazut de cararea noastra, pentru ca Bucegii nu inseamna aceasta gloata care a invadat golul alpin. Sunt multe carari spectaculoase si noi eram acum pe una care ne purta lin spre Pestera. Putinii turisti pe care i-am intalnit ne-au salutat respectuos, s-au jucat cu Happy si ne-au incurajat sa o tinem pe Bianca cat mai mult aproape de natura. 

La Pestera ne-am odihnit putin ca sa abordam urcarea zilei pana pe Piciorul Babelor. Recunosc ca a scos putin untul din noi, poate si din cauza rucsacilor ceva mai mari sau a oboselii care s-a acumulat in aceasta perioada. Nu stiu ce am patit in ultima vreme, simt ca angrenajul nu merge in parametrii normali. O fi din cauza cifrei magice 30, stiu ca se apropie cu pasi repezi ...

Pleaca ma de aici!!!

Cu bebita la vedere:

Valea Doamnelor, pe aici am schiat la inceputul lui martie:

Am inteles ca acum cascadele au secat. Noi le-am prins acum doi ani foarte frumoase, ultima pot sa zic ca ne-a impresionat:

Un ham cam indraznet:

La Pestera am stat mult, mai bine de o ora. Nimeni nu ne grabea iar vremea era perfecta. In Bucu erau 38 de grade, aici maxim 18:

Bebel rebel:

Sesiune foto cu Happy:

Fratiorul lui Happy din munti, ceva mai paros si cu urechi la fel de mari:

Avea si un nume pe masura: Mister, asa il "alinta" un cioban ceva mai tanar care avea grija de oi:

In Bucuresti temperatura se apropia de 40 de grade, la Babele nu cred ca erau mai mult de 10-12 grade. Cam frig pentru Bebita: