Cu bicicleta prin Bucegi

Asta da restanta, au trecut ceva saptamani de la iesirea cu bicicleta prin Bucegi si eu nu m-am obosit sa scriu doua randuri. Acum o sa am ocazia, pacat ca am pierdut ceva din farmecul turei, iar informatiile proaspete le-am lasat in praful ce acopera drumul Padina-Bolboci. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Si ne-am racorit, am fugit iar de canicula din Bucu si asta ne-a ajutat sa trecem mai usor peste aerul fierbinte ce incinge capitala zi de zi, vara de vara.

Traseul propus: Sinaia-Cota 1000- Saua Dichiu-Cabana Bolboci- Padina-Pestera -Telecabina pana la Babale- Babele- Piatra Arsa- Cabana Miorita- Cota 1400-Sinaia.

Mai multe poze pe contul meu de picassa: https://picasaweb.google.com/dumitrelmarius/CuBicicletaPrinBucegi#

Gasca de la stanga la dreapta: Mihai, Anne, Laura, Alex si Danutz. Eu am facut poza :)

Poti sa alegi un traseu prost, plin de gipane si de maimutoi care considera ca se distreaza la munte cu manele, mici si bere si se bucura de un decor "imbracat frumos" cu nori de fum de la gratare, praf si noxe de la masinile care trec pe langa ei ( "turistii" de care zic sunt niste putori mari, le e lene sa puna gratarul la 10 m de drumul Moroieni-Padina), dar daca ai o gasca buna toate se aseaza frumos la sfarsitul zilei.

Nu stiu ce a fost in mintea mea cand am ales portiunea de asfalt Sinaia- Saua Dichiu, toti ghertoii in masini smechere ne-au umplut de noxe si ne-au "incurajat" cu multe claxone din Golfurile, BMW-urile si Passaturile lor de ultima generatie. Greu le-a fost la deal pe asfaltul fierbinte, proaspat pus si cred ca mai greu le-a venit ca mai erau si altii in calea lor pe doua rotii. Stateam pe marginea drumului si le stricam peisajul vazut din masina si asta i-a determinat sa ne claxoneze fara pauza pana am ajuns in Saua Dichiu.

Traseul a continuat in nori de praf pana la Padina, s-a lasat cu putina carca pe scarile ce ocolesc schitul Pestera si ne-am inecat de tot in praf pana am ajuns la telecabina Pestera. Sus la Babele erau turistii de weekend, inarmati cu slapi, papornite si curele Guci ca sa se integreze perfect in in peisajul alpin. A fost o placere sa-i admir si m-am bucurat mult cand i-am lasat in urma.

Coborarea pana la Piatra Arsa a fost placuta, rar mai trecea o masina de teren fara sa ne incomodeze si fara sa fim claxonati. Am mancat o ciorba chioara la Hotel Piatra Arsa, ne-am incins bine in sala de mese ( acolo erau cel putin 40 de grade) si am plecat la drum.

Timp de 10, maxim 20 de minute am impins bicicleta pana aproape de stadion fara sa ne grabim. Nu stiam clar ce o sa urmeze, trebuia sa fie o curba de nivel ce ocoleste Varful Furnica, dar nu aveam idee unde o sa ne scoata. Ei bine aici a fost concentrata toata tura, am prins o curba de nivel care ne-a purtat in viteza spre Cabana Miorita iar peisajele au fost superbe. Se puteau admira sub rotile noastre toate vaile ce duc spre Poiana Stanii Regale, iar ma departe Carpul cu ale sale instalatii care zac in nepasarea verii. Noua ne place iarna, cand sunt nameti mari si Sinaia devine cel mai frumos loc de schi din Romania. Da, am zis bine...eu consider Sinaia cand are zapada intre 2000 si 1400 cel mai bun loc de balaureala cand omatul acopera frumos "partiile" Carp, Papagal si Tarle.

Pauza in Saua Dichiu. Ne-a venit greau sa urcam pe asfaltul firbinte, proaspat pus. Rotile inaintau foarte greu prin drumul incins si plin de masini de teren.

Cu gandul la zilele frumoase de iarna:

Barajul Bolboci:

Intrarea in Canionul Horoabele:

Piatra Arsa, putina carca la deal:

Hotelul Piatra Arsa, cam urat:

Urmeaza portiunea frumoasa, curba de nivel care incepe putin mai sus de stadionul Piatra Arsa si se termina aproape de Cabana Miorita. A fost momentul nostru de glorie:

Carpul:

Baitii la vale:
\

Anne:

Eu:

Cam asta a fost, prajiti bine de soare bem usor o bere rece. Ne-am facut damblaua, ne intorcem acasa: