duminică, 16 octombrie 2016

A inceput pe 15 octombrie

O sa-i las cuvantul lui Piticu', a scris mult prea frumos si sa las informatia pe blogul meu:
Si am inceput sezonul de schi la mijloc de octombrie.
Cele mai frumoase ture apar cand nu te astepti. Un mesaj de la Marius si cateva poze cu zapada in Bucegi au fost de ajuns. Chiar si 3 viraje de faceam si tot merita.
Mi-a fost insa mila de schiurile noi, am facut apel la cele scoase din serviciu. Unele le aveam rupte de acum 2 ani, la altele se crapase plasticul de la legatura de vechi ce erau. Au ramas intregi doar o pereche de Reghin Topaz de prin anii 70. Si uite asa am schiat Made in Romania :)
Se anunta vreme calda, nu stiam la ce sa ne asteptam. Nici dupa ce am urcat la Babele nu eram prea optimisti, mai ziceam din cand in cand “unde mergem noi cu schiurile astea?”.
Am urcat sus cu Dumitrel Marius si Dragos Toma unde ne astepta Nae. Noi aveam in gand Morarul, Nae Priponul. Asa am si facut, Nae a facut la dreapta inainte de Cerdac.
Sus la Omu Marius a vrut sa coboram in Gaura. Eu cam strambam din nas, stiam ca nu e mare lucru de nasul ei. A zis insa ca vrea numa pana in buza pragurilor ceea ce nu era prea mult. Incepuse sa iasa bine de tot si soarele, ne gandeam ca era buna crema de soare.
Numai odata porniti la vale am realizat cat de buna era zapada. Aderentza buna intre strat si sol si destul de consistenta ca sa te tina. Era moale, fara crusta, aveai portanta pe talpa nu pe canturi. Asta era veste buna pentru Topazurile mele cvadrigenare. M-am obisnuit repede cu ele.
Ne-am oprit in buza prapastiei jos in Gaura si am urcat la loc ca sa trecem dincolo si sa dam Morarul. Nu aveam nicio speranta mai jos de caldarea superioara. Dar si asa a fost mai mult decat ne asteptam. Coborat Morar la 15 octombrie era prea frumos.
De acolo mai jos a fost reversul medaliei. Coborat Morarul la picior pe un teren mixt, cu petice de zapada care pe iarba iti fugeau instantaneu de sub picior si firul vaii cu saritori daca nu inzapezite, cel putin ude. Singura care n-avea niciun stres era Lola, maidaneza de padure a lui Marius care ne astepta linistita sa descataram si apoi cobora si ea saritorile in cateva secunde. Daca Cichichan era catarator sigur inventa stilul cainelui :)
Zapada doar de la 2000 in sus, am mers mai mult decat am schiat dar a fost peste asteptari. Surprizator de multa zapada pe atat de putina diferenta de nivel. Cea mai frumoasa tura posibila ptr weekendul asta.

Iar confortul a fost asigurat de tricoul Merinito. Am mers in  tricoul tot Cerdacul pana la Vf Omul si din a doua caldare glaciara din Morar pana in Busteni. Excelenta achizitie si o mare recomand in orice anotimp.
 






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu