Se anunta un weekend urat, cu o vreme foarte proasta la munte, ceva ninsori la altitudini mai mari de 1000 de m, iar in zonele de deal si campie ploaie si iar ploaie. Nu mi-au ramas multe variante, astfel am hotarat ca sambata sa ne plimbam cu bicicletele prin padurea de la Comana, iar duminica sa particip pentru prima data la Maratonul International Bucuresti. Am zis ca merita sa incerc si aceasta experienta, asa a fost acum trei luni la triathlonul Fara Asfalt si recunosc ca "am prins microbul".
La Comana ne-am simtit excelent, am avut o gasca mica si frumoasa formata din Tudor si Diana, iar in dimineata zilei de duminica 9 octombrie, la 9 30 ma aflam la linia de start pentru primul semi maraton in Bucuresti.
1) PREA SCUMP, 50 de euro inscrierea in weekend-ul concursului mi se pare un pret COLOSAL de mare ( nu m-am inscris din timp pentru ca am vrut sa merg pe munte in weekend-ul de 8-9 octombrie dar vremea nu a tinut cu noi).
2) Am probleme cu tendonul lui Ahile. Nu s-a vindecat complet si nu am vrut sa-l fortez.
3) Patru ture de alergat prin Bucuresti ....ti se cam ia.
O sa sune ciudat ce o sa scriu, dar vremea a fost PERFECTA. Am avut maxim noua grade, a plouat torential o noapte intreaga, iar in ziua concursului o mocaneasca rece te indemna sa ramai in casa. Dar pentru concurenti conditiile meteo au fost perfecte. Cand alergi vrei racoare, apa si un vant racoros. Ce poti sa ceri mai mult de la vreme? Iar ploaia a spalat pentru o zi aerul poluat din capitala si mirosul <<crunt de pipi>>, care a pus stapanire de doua luni pe toate bulevardele Bucurestiului. E plin de maidanezi si o spun fara sa gresesc: doar mama natura poate sa "spele" mizeria pe care o lasa "cei mai buni prieteni ai oamenilor care zac cu sutele de mii pe strazile capitalei".
Problemele la tendonul lui Ahile au aparut la nici 5 minute de la Start, astfel primii 4 km nu am fortat si am avut un ritm foarte slab. Dupa km 6 m-am incalzit, am simtit ca durerea ma lasa putin si am marit ritmul.
Nu au fost multe trairi in acest concurs, e o senzatie ciudata cand ai un ritm constant si ramai cu gandurile agatate aiurea.
Trebuie sa le multumesc putinilor spectatori care ne-au incurajat. Tot respectul pentru ei, au stat in ploaie, au venit pentru rude, prieteni, iubiti, amante, cuscrii si nepoti...dar au fost alaturi de noi atunci cand am avut nevoie.
Prima bucla a trecut repede, am simtit ca pot sa duc cursa fara nicio problema si pentru prima data intr-un concurs am folosit geluri ( Sponser ca sa le fac reclama). M-au ajutat mult dar tendonul nu m-a lasat sa apas pe acceleratie. Am inceput sa depasesc concurenti si am terminat semi maratonul in mai putin de o ora 40 de minute ( obictivul propus in dimineata concursului). Daca nu as fi avut probleme poate ca as fi scos un timp mai bun, dar sunt foarte multumit de rezultat.
Timp final 1 h 31 min 49 secunde.
Decent, un loc 50 la categoria Open, 800 de participanti (sper sa nu gresesc) la proba de 21,5 km si o senzatie placuta ca nu am fortat tendonul.
A fost o experienta placuta pe care SIGUR NU VREAU SA O REPET. Traseul ales a fost ORIBIL. Plin de maidanezi, de benzinarii, vulcanizari si service-uri auto. Cred ca prin Piata Rahova sau Ferentari puteau sa aleaga un traseu mai urat.
Nu inteleg de ce nu se tine acest concurs international langa parcul Heresatrau, bulevardul Kiseleff si Piata Victorie. E singura zona care arata bine si aduce a capitala europeana. Nu are rost sa intru in detalii, dar repet, au ales cel mai urat traseu care pleaca din centrul Bucurestiului.
Despre organizare...am un singur cuvant: EXCELENT. Triathlonul de la Mamaia si MIB-ul mi s-au parut IMPECABIL organizate.
Iar traseul gri, plin de blocuri comuniste si vulcanizari auto putea fi mutat mai usor langa Parcul Herastrau, daca autorititile locale, primarul si restul functionarilor si-ar fi dorit sa promoveze mai bine imaginea Bucurestiului.
In 2012 o sa merg la 3 concursuri de triathlon, sper unul sau doua maratoane montane ( nu o sa lipsesc de la 7500) si posibil la cateva curse de mtb daca o sa am bani sa schimb furca si ceva din angrenajul bicicletei.
Legat de maratoanele de oras, ei bine, acestea nu sunt pentru mine...
Happy si noua ei cucerire: Pes cainele Siselor:
Felicitari! un timp excelent la care eu inca visez :)
RăspundețiȘtergere50€ e intradevar un pret usor nesimtit.
Felicitari! Eu una nici daca imi dadeau aia 50$ nu ieseam din casa duminica :)))) Dar ai dreptate, a fost buna vremea pentru alergat!
RăspundețiȘtergereMi-ar placea si mie sa particip la maratoane dar cu astmul... am uitat cum se alearga...
Multumesc! Legat de 50 de euro...nu sunt multe de scris. Asa au simtit ei ca trebuie sa platim, asa sa fie. Dar vremea aceasta e buna pentru concurenti, la inceput arati ca un caine plouat la linia de start, dar dupa 2 km totul pare ok.
RăspundețiȘtergereMihai, totul se rezuma la antrenament. Daca faci 2 sau 3 alergari pe saptamana, timp de 3-4 luni poti lejer sa termini un semi maraton in mai putin de o ora 40 de minute.
A fost prima data la maraton, in calitate de spectator. In timp ce incurajam si aplaudam alergatorii, simteam cum ma umplu cu energie pozitiva, a fost minunat. Anul viitor vreau sa particip, mi-au lasat o impresie frumoasa atletii si vreau sa fiu si eu printre ei.
RăspundețiȘtergereTraseul s-a schimbat din cauza intalnirii Nato, altfel ar fi fost parti mai frumoase din Bucuresti. Herastraul este la intrarea in Bucuresti, era nevoie de acces de la aeroport. Asta e, nu ai cum sa faci ceva perfect cand nu ai sustinerea tuturor autoritatilor.
In primul rand felicitari pentru alergarea de la maraton, un timp bun si decizii bune (ti-ai protejat si piciorul in detrimentul ambitiilor)!
RăspundețiȘtergereIn al doilea rand felicitari pentru jurnal, un "raport de tura" complet, o analiza a partilor bune si mai putin bune cat sa priceapa si altii cum a stat treaba din punctul de vedere al unui participant.
Bravo!
Rezultatul mi se pare exceptional. Felicitari!
RăspundețiȘtergere