Se afișează postările cu eticheta Lacul Iezer. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lacul Iezer. Afișați toate postările

vineri, 14 august 2020

Lacul Iezer

Am ajuns pentru a nu stiu cata oara la Lacul Iezer si pot ca o sa revenim curand. E un loc special pentru noi, linistit, perfect in aceasta perioada a anului, cand toti muntii patriei sunt luati cu asalt in weeked.

Vio m-a surprins in mod placut: a reusit la opt ani 1250 de m diferenta de nivel la deal/vale intr- o singura zi si a reusit sa urce foarte usor, patru ore scria pe indicator, patru ore am facut.
Lacul cu o apa incredibila, eu i-am spus simplu: ca in Grecia. 
Si ca sa fie o tura asa cum ne place, am profitat la maxim de toate afinele si zmeura pe care am gasit-o in cale. Si era in cantitati serioase :).

O surpriza placuta a fost la Refugiul Iezer, arata excelent, e curat si ingrijit de Salvamont Arges. Fara sa exagerez, cabana Omu nu e la fel de curata in zona priciurilor ca refugiul de langa Lacul Iezer.




























joi, 18 iulie 2013

Primul an si pentru prima data in Iezer


La multi ani Bianca!!!
Dupa un an de zile ai ramas cu acelasi zambet cand te bucuri de libertate, atunci cand esti in centrul atentiei si esti departe de cei patru pereti de beton din Bucuresti pe care i-ai vazut pana acum in fiecare zi.
In primul rand suntem constanteni si toate evenimentele pe care vrem sa le petrecem in familie, va fi  in Constanta sau la Lumina, satul in care am stat pana la varsta de patru ani. Si ca sa fie putin mai altfel "taierea motului", in Lumina i-am pregatit Biancai petrecerea de un anisor.

Si ne-am simtit excelent alaturi de  nasi si de cei dragi, sub bolta racoroasa pe care bunicul a pus-o pentru a face cel mai bun vin de tara pe care l-am baut pana acum, la povesti si glume, pana seara tarziu.

Si ca sa-ti facem si un cadou frumos, te-am dus iar la munte, intr-un loc drag noua si te-am lasat sa te "pierzi" in salbaticia Iezerului. A fost superb, am mers incet ca sa admiram fiecare "colt de natura" si am facut poze cu tine, "ham nebunu" si cu mami. Iar lacul Iezer te-a asteptat cu un albastru perfect, inca curat si cu o atmosfera linistita, pe care poti sa o simti de fiecare data cand ajungi langa apele lui limpezi.

Pentru Bianca a fost prima iesire la peste 2000 de m in Romania, fara gondole, cabine sau alte mijloace de transport. Cine stie, poate o sa ajungem cu ea pe acoperisul Romaniei in aceasta vara. Nu cred ca o sa se supere, sa fie sanatoasa ca noi o sa avem grija sa o purtam pe muntii de langa Bucuresti.







Tura pe care am facut-o in Iezer, pe o vreme foarte racoroasa in mijlocul lui iulie. Fix asa cum ne place: