Valcelul cu Fereastra

Las cuvantul Dianei.

Mai multe poze pe contul de picassa: Vizualizare album

Nestiind pe unde aveau de gand baietii sa colindam, m-am lasat condusa de ei pe un alt traseu inedit in Piatra Craiului, Valcelul cu fereastra, o vale nemarcata accesibila doar cunoscatorilor sau celor care doresc sa cunoasca cu adevarat muntele, inarmati cu descrieri si poze gasite prin carti sau pe blogurile muntomanilor.

Cum am ajuns acolo, sincera sa fiu, nu stiu exact, deoarece am norocul ca de fiecare data cand merg pe munte, altcineva sa se ocupe de aspectul acesta. Mai multe informatii legate de detaliile tehnice ale traseului se pot gasi aici.

Traseul in sine nu e greu, necesita doar atentie sporita, o semicoarda pentru a fi sigur ca nu risti vreun accident neplacut si bineinteles casti de protectie pentru a fi aparat de pietrele dislocate de cei din fata ta.

Si normal nu trebuie ratata intrarea in traseu pentru a nu te trezi ca de fapt cateri alt valcel. Aici am fos indrumati cu precizie de catre alti 3 muntomani, intalniti la refugiul sperantelor, cu care am continuat tot restul traseului.

Ceea ce se deschide privirii pe durata acestui traseu scurt dar frumos, e greu de descris in cuvinte sau de captat prin intermediul obiectivului foto.

Traseul se termina cu o o arcada imensa de calcar prin care ai ocazia sa vezi doua lumi complet diferite.

De o parte a ferestrei ti se dezvaluie cararile muntelui umblate doar de caprite negre, iar jos in vale, ca intr-o rama de fotografie ti se arata tot Iezerul cu ale sale culmi line ce curg frumos spre Tara Romaneasca si Fagarasul cel maret care se pierde in zare, cu ale sale varfuri pierdute in nori.

Oriunde priveai in jur erai inconjurat de maretia de piatra a muntelui, de frumusetea salbatica a covoarelor de flori si de albastrul cristalin al cerului, simtindu-te mandru ca esti unul dintre putinii norocosi care au ocazia sa cunoasca natura in intreaga ei splendoare.

Palatele ascunse din Crai:

Dragos a scos coarda ca sa nu zica ca a carat-o degeaba. Nu era nevoie, dar pe ploaie sigur e de folos ( daca nu ma insel era un piton acolo bine infipt):

Scurt popas la intersectia cu Braul de Sus:

Am ajuns in creasta:

De la Varful Ascutit retragerea am facut-o pe Braul Cioranga Mare. Noaptea ne-a gasit in Cheile Rasnoavei, departe de Bucurestiul plin de praf si sufocat de caldura verii, pierduti intr-un vis frumos cu o imparatie alba numita Piatra Craiului.