Mai multe poze: Vizualizare album
Gasca: Tomcat ( Dragos), Marius si Yo.
Ziua de duminica se anunta urata, cu ploi si temperaturi scazute, dar asta nu ne-a impiedicat sa ducem la bun sfarsit o tura usoara de bici, aproape de casa, pe meleaguri dobrogene. Nu am idee cati km am facut, ce diferenta de nivel am dovedit sau ce timp am scos si nu cred ca intereseaza pe cineva. Am parcurs cu mare placere drumul care leaga Targusor de Cogealac, iar baietii au descoperit noi faleze de catarat in zona falezelor de stanci din Gura Dobrogei ( ar fi frumos sa apara mai multe trasee in Cheile Dobrogei si Gura Dobrogei, sunt ceva stanci frumoase bune pentru escalada). Calcarul are o culoare frumoasa, galbuie, iar padurea nu e impodobita cu pet-uri. Ne-a placut zona si e bine ca s-a pastrat curata.
Pauzele au fost dese si impuse de tepii-spini care au gaurit fara mila cauciucurile bitzelor ( fara camera de rezerva si petice nu e bine sa pleci la drum pe aceste carari).
Am balaurit putin prin satele Cogaleac si Gura Dobrogei pana am primit informatii bune despre drumul agricol ce leaga Casian de Cheia.
Acolo o imagine trista ne-a aparut repede, la marginea ulitei prafuite am intalnit cai chinuiti de stapani, timp sau saracie. Erau singuri si legati, lipsiti de libertatea care li se cuvine...
Sunt mandru ca m-am nascut in Dobrogea, in acest colt al tarii ce pastreaza in umbra drame sangeroase lasate de marile imperii care au stapanit aici. Dar saracia e prezenta in Casian, pe singurul drum prafuit care duce spre Cheia. Pamantul e ars de soare, crapat de lipsa apei si a copacilor, iar putinele animalele stau nepasatoare in curtile oamenilor. E o imagine trista, nu am vrut sa o redau in poze, dar ea e prezenta pe langa fiecare casa de chirpici.
In Cheile Dobrogei am avut noroc, vremea urata i-a speriat pe manelisti si pauza noastra nu a fost deranjata de nicio hora incinsa pe muzica fina cantata de Copchilu Minune.
Iesim in satul Cheia si ne oprim in Cheile Dobrogei la prima grota ce ne iese in cala pentru o pauza de masa. Stam la povesti, inghetam bine batuti de vant si rontaim toti trei un baton bun de Joe. Mai sunt putini km, ploaia ne ameninta, iar noi trebuie sa ajungem cat mai repede la masina.
Daca am reusi cu totii sa ne intoarcem si pentru o clipa, la origini poate lumea ar fi altfel.
RăspundețiȘtergereFelicitari... ceea ce faci e extraordinar!
Superb...Felicitari!
RăspundețiȘtergere