Ski pe Valea Pelesului si Valea Pelisorului

Morning glory: Happy ma trezeste la 4 si 10 dimineata pentru ca vrea afara, iar eu nu mai am somn. Stiu ca urmeaza o zi speciala, cu doua vai pe care le ravneam de ceva vreme. La 7 fara 20 sunt gata de tura la cota 1400 si urmeaza urcarea spre varful Furnica. Pana la 1600 de m cu doagele in carca, dupa calare pe foci pe fata mare a carpului. Lula e cu mine si avem planuri mari in aceasta zi superba de inceput de aprilie. Repet, iubesc Sinaia, iar terenul de joaca intre 2100 si 1400, e unul de nota zece. Daca mergi putin mai spre vest, poate sa fie de zece cu plus si e fix nota spre care m-am indreptat :).

  Coborarea pe Valea Pelisorului. Aici sunt trei variante, cea din mijloc pare cea mai interesanta. O lasam pentru sezonul urmator:

 Coborarea pe Valea Pelesului. 450 de m diferenta de nivel, fix de pe varful Furnica:

Sunt pe varful Furnica. Vremea e excelenta, omatul in partea de sus e mai putin prietenos, cu o crusta care da cu tine de pamant. Dupa primele zece viraje incepe si firnul mult dorit:

 Cam pana aici am coborat cei 450-500 de m diferente de nivel, 1600 de m e altitudinea si punem iar focile pentru o noua urcare pe varful Furnica.

 Lula urca pe Varful Furnica, eu raman putin sub el ca sa scap de vant.

 Urmeaza Valea Pelisorului, pe un omat fabulos:

 Cobor  pana la acea mica padurice. Mai merge putin, dar placerea de a schia a cam disparut dupa 350 de m diferenta de nivel, balaureala e prea mare. Pun iar pieile si fuga la deal:

 Energie vie si ceva amintiri faine din Valea Aosta:

 Urmeaza un Calugar pe omat fain si o panta ceva mai serioasa. Am intrat direct pe sub stanci, iar acolo daca nu gresesc, e cea mai mare panta intre 2000-1400:

 Si un carp la final, dat pe sarma. Ciorba curata, dar e prima data cand il schiez anul acesta.
Au iesit 1500 de m diferenta de nivel la deal, iar la 11 40 eram in drum spre Constanta pentru a petrece Pastele in familie.