Spre Cazacu

Sambata pe un ger de minus doisprezece grade am profitat de vremea frumoasa care s-a anuntat la munte, am facut cateva coborari pe partia Cazacu si am incheiat ziua cu o mica drumetie pe creasta Baiului (cu schiurile de tura). Parchez masina, ne echipam in graba, strangem claparii ( la mine a fost circ mare, din cauza frigului , claparii mei flexosi nu au vrut sa se inchida si m-am luptat mai bine de zece minute sa inchid o amarata de clapa) si ne-am impartim: Anne, colega de la munca a luat un skipass de o zi si a reusit 20 de coborari, Mihai ( si el tot coleg la corporatie) s-a dus la teleschiul de pe Sorica, iar Adi a schiat cu mine pe Cazacu pana la ora 11. Partia a fost buna spre foarte buna, cu ceva portiuni cu gheata, dar s-a vazut ca s-a depus un minim de efort pentru noi, cei care dam bani grei pentru a avea conditii acceptabile de schi ( de Romania, nu compar cu alte tari ca acolo e muuullltttt mai bine si preturi muuuullltttt mai mici).

Cazacu la inceputul zilei:

Gata, ajunge... in statiune e nebunie, a inceput vacanta copiilor si e macel mare, iar partia Cazacu mai mult ca sigur o sa ajunga un imens ghetus. Mancam ceva, urcam comod si la caldurica cu gondola ( ca mi-a fost lene sa merg 2 km pe partie calare pe foci) si incep traseul spre Baiul Mare (tinta zilei). Adi nu avea schiuri de tura, pentru el Baiul Mare parea foarte indepartat in lupta lui continua cu zapada afanata, asa ca planul s-a schimbat iar drumul s-a oprit pe Varful Cazacu. Ne-am intalnit cu multa lume pe schiurile de tura...si incepatori, si ceva mai rapizi, dar toti am plecat din nebunia de jos ca sa gasim putina liniste pe creasta Baiului. Si cred ca era:

Atmosfera rece de iarna:

Varful Cazacu:

Plaiuri frumoase:

Bucegii sunt impunatori, se vad toate vaile frumoase care strabat masivele Costila, Caraiman si Morar si ne duc cu gandul la schiul de primavara ( pe vai in luna mai cand se aseaza zapada):

Imi pare rau ca nu am incadrat bine si nu am asezat crucea de pe Vf Cazacu in primul plan si in spate crucea de pe Caraiman ( releul de pe Costila nu are cine stie ce farmec):

Am avut noroc si am prins o zi superba. Si ce iarna era sus la munte:

Ne intalnim cu Tibi care a urcat dupa noi. Adi coboara spre gondola, iar Tibi imi arata o fata nordica unde am legat patru ...maxim cinci viraje. Cam scurt, dar ne-a placut mult si am simtit zapada buna si pufoasa sub talpa schiurilor.

Urmeaza Bansko, ne ducem la schi de masa, schi industrial sau cum vreti sa-i spuneti. Eu o sa-i spun simplu: schi.

La Azuga e cald si bine

Azi Azuga cu Diana si Mihai de la corporatie.

Sa incepem cu turismul de doi bani pe care l-am intalnit la Azuga. Au scos cartela de 4 ore, 80 de lei ca nu se merita. Ca sa fie si mai frumos au scos abonamentul de 140 de lei, ca nu se merita (nu intentionam sa-l iau, dar nu se merita, asa au zis tanti si nenea care vindeau cartele). Nu vor sa lase abonamente pentru ca scot mai multi bani daca toti turistii or sa cumpare ( cu zambetul pe buze ca asa se merita) puncte peste puncte.

5 coborari 80 de lei, 10 coborari 150, porno pret.

Conditiile: de dimineata patinoar pe Sorica, fara un schi de partie cu un cant bun iesea cam nasol ( si asa a fost pentru mine, am derapat artistic pe orice panta care trecea de 10 grade). Dupa ora 11 s-a incalzit si zapada a ajuns moale, mi-a adus aminte de Valea Dorului dupa ora 12. Omatul mi-a placut, s-au format si damburi mici, nimic de speriat. Pe Sorica nu au fost probleme, s-a putut schia ca pe vremuri :).

Pe Cazacu asa si asa. Intrarea a fost o mare provocare, aveam doua variante: sa caram schiurile pe curba de nivel de 500 de m sau sa urcam varful din dreapta si sa coboram cu schiurile in brate pana la intrarea clasica (noi am optat pentru a doua varianta).

Ceva mai jos mi s-a parut decent pe culoare, am intalnit zone cu pietre mari si limbi de zapada aproape excelente. Cazacu e o partie foarte frumoasa, din pacate are un strat impresionant de pietre care au un singur rol: de a sparge schiul la primul contact mai serios cu acestea ( am patit-o acum 4 ani, nu e de joaca).

Marea problema: asa cum arata litoralul nostru vara, la inceputul lui august asa a fost si Azuga azi. Un val de oameni concentrat puternic pe o singura partie de 2000 de m a iesit la schi ( Sorica e singura partie de pe Valea Prahovei cu o lungime decenta care se bucura de zapada artificiala).

Din pacate valul acesta era format din enorm de multi pafaristi. Azuga are doua partii rosii, nu sunt foarte grele dar nici usoare ( as zice ca sunt rosii ca la carte). Si nu sunt pentru incepatori, pentru cei care nu stapanesc plugul sau pentru placarii care fac frunza de unde incepe partia pana jos!!! Din pacate cam toti erau inconstienti, goneau ca tembelii pe o partie plina. Toti fugareau schiurile si placile ca Huidu in Austria!!! Si asa faceau si "meseriasi" si super incepatorii, toti cautau viteza la maxim.

Un gust amar mi-a ramas si cand stomacul mi-a cerut mancare: un sandwich si doua ceaiuri 16 lei, mama lor de nehaliti.

Pacat de Azuga, cand eram in facultate era o statiune ieftina, cu partii frumoase, cu schiori buni de la care puteai sa furi meserie si cu multa zapada. Atunci ningea iarna, ce vremuri frumoase...

Deep water ski

Ajung luni la munca, rupt de oboseala dupa o saptamana de schi la Bansko si un drum de peste 1000 de km, ruta Bansko-Constanta-Bucuresti. Intru ultimul in birou, la 9 30 primesc un mesaj ca trebuie sa fiu in nu stiu ce sala de conferinte, ajung acolo chiaun de somn, deschid laptopul si incep sa citesc o caruta de mail-uri. Ma opresc la unul cu un tabel, ma chiorasc oleaca si ma vad intr-o lista. Eram ultimul dar ce conteaza: pe 21 februarie trebuie sa plec in Danemarca in interes de serviciu. Futu-i... s-a terminat sezonul de schi!
Papa schi de tura in Leaota, un plan perfect pentru acest weekend cu o coborare frumoasa de pe Varful Leaota. Asta e, munca e munca, nu stau pe ganduri o sun pe Diana si stabilim sa schiem sambata la Azuga. Ni se alatura si Reink, un coleg de birou ( si un olandez de nota zece), umplem masina cu schiuri si fuga la munte. In Azuga era o vreme calda, de primavara-vara, drumurile erau acoperite de apa, iar la baza partiei, in loc de zapada am bagat claparii in noroaie si iarba. Asta e, in buzunar aveam o cartela ceva mai veche cu urcari, intrebam lumea si ni se raspunde ca partia e foarte buna, fara pietre dar cu zapada inghetata.
Ne-am intalnit cu Silvia si Catalin, ei aveau alte planuri: sa faca creasta Baiului pe schiuri de tura, le-am spus ca partiile sunt ok si au hotarat sa faca cateva coborari cu noi.
Punem schiurile la vale, il vad pe Catalin cum pleaca si incepe urmariea :)Am incercat sa ma tin dupa el dar nu am reusit. Consider ca nu am pierdut nimic, din contra, e bine sa schiezi cu cineva mult mai bun ca tine, vezi unde gresesti, realizezi ca trebuie sa lucrezi la stil, te ambitionezi sa ai o pozitie corecta si iti doresti ca urmatoarea coborare sa fie mult mai buna.
Prima tura a fost minunata, a doua asa si asa, la a treia s-a floscait treaba iar la a patra am dat-o in bara: am ales Sorica Sud. Ne oprim langa gardul de beton ( buna idee, un loc perfect sa-ti spargi capul sau sa-ti rup gatul daca pici in asa ceva), aruncam o privire,observam ca partia are suficienta zapada, dar ne-am luat o teapa cat noi de mare. A fost prima data cand am lasat schiurile la vale pe o panta de 20 de grade ( talpa era ceruita), fara a avea intentia de a lua un viraj si am prins o viteza de maxim ... 4 km/h. Toti! Era o zapada infecta, foarte apoasa si plina de praf, omat ideal pentru o fata sudica.

Reink:

Diana:

Bucegiul, din pacate vaile au foarte putina zapada, trebuie sa ninga bine ca sa schiem in mai pe Cerb sau Morar:

Creasta Baiului ( Baiul Mare se vede putin in dreapta):

Sorica Sud si gardul de beton:

In stanga Postavaru si Clabucetul Taurului, fix in centru Piatra Mare si in dreapta un picior care coboara din Muntii Neamtului ( daca am gresit va rog sa ma corectati):

Coboram la gondola, Diana se uita la mine putin mirata si imi spune ca ne-am luat o noua teapa: pe o hartie era afisat pretul abonamentului-80 lei. Ma duc la casa de bilete, verific informatia si iar teapa: pentru copii abonamentul e 80 lei, pentru adulti 140 lei.

Aici s-a rupt filmul. Nici nu stiu cum sa incep seria injuraturilor... Cum poti sa ceri 140 lei, mai mult de 30 de euro pentru doua "partii" si o singura gondola. Oameni buni, la Bansko abonamentul e 100 lei pe zi, aici, in tara asta preturile sunt mai mari. Mult mai mari!!! Conditiile sunt de tot rahatul, PIETRE , damburi, gheata, servicii nu exista, locuri de parcare mumu, mizerie, oamenii care ajung aici nu au unde sa schieze, e aglomerat, pute urat a caca langa gondola, sunt garduri de beton in dreapta si in stanga pe Sorica, intrarea pe Cazacu e freeride total ( o sa-si rupa cineva picioarele daca pica de pe curba de nivel), angajatii sunt sictiriti in draci si sunt suparati ca nu stau acasa in weekend...M-am simtit prost si consider ca sunt un mare prost. E vina mea, eu sunt vinovatul pentru ca eu le-am marit curul cu banii mei. Eu le-am platit urcarile, din banii munciti in timpul saptamanii, sau in weekend, ca na, asa e la corporatie. Si nu sunt singurul, toti gresim ca le bagam bani in CUR si in burta lor flocoasa. Nu e frumos ce scriu, dar sa arunci 140 lei ...pentru ce?
E simplu, nu are rost sa ma enervez aiurea, schi de tura iarna in Romania ( ca merita), o sa facem o iesire inainte de sarbatori in Austria si una in martie sau sfarsitul lui febraurie la Bansko si gata balciul.
Gondola de 140 de lei:

Si 140 de lei pentru chistoacele astea doua:

Cat de mare e diferenta intre Bansko si tot domeniul schiabil din Romania ( dar tot). Pai nu e mare, vorbim de lucruri diferite, Bansko e statiunie, Bansko are partii, in Romania e balci total pe bani seriosi. Nu bag in aceeasi cratita Austria, Italia, Franta sau Elvetia. Vorbimde de alte servicii, mult mai bune ca la bulgari si recunosc ca nu am ajuns acolom ( la anu ne ducem pe ghetar si facem comparatii... cu Bansko).
Era sa uit, iarna aceasta mi-am luat trante la Bansko cand o balauream aiurea prin padure si pe sub telescaun sau la schi de tura: ma opream in crengi, jnepeni sau braduti; dar o cazatura in zapada afanata nu inseamna mare lucru, razi, te ridici si o dai la vale ( ca nu e problema, toti picam pe ceva moale, e normal). Dar pe partie a fost prima tranta pe sezonul acesta. Culmea, aveam viteza mica dar ceva s-a intamplat ( nici acu nu stiu ca nu m-au lasat picioarele, nu eram obosit, cred ca neatentie) m-am dus glont spre padure aproape 100 de m fara sa am nicio reactie. M-am ridicat, am simtit ca e de bine, mai putin gatul care era cam intepenit ...ce sa zic, eram aproape ok, e bine ca nu s-a rupt nimic. Bine , casca s-a cam zgariat, sincer nu conteaza, acu stiu ce am de facut: investitie in protectie completa pentru bazin, coloana si umeri. Nu e de joaca fratilor, putea sa fie mult mai nasol, am avut noroc.

COFRAGUL DE OUA

Azuga azi. Amintiri vechi de cand eram mic si ma duceam cu toata familia la Predeal sa schiem. Aveam 10 sau 11 ani si stiu ca meseriasii schiau pe langa padure. Nu intelegeam de ce se duc acolo cand au partie lata si nu realizam de ce aveau o viteza mult mai mare ca a noastra. Noi eram tot timpul pe centru si aveam parte de ce era mai bun pe o partie: DAMBURI si ZAPADA CA STICLA. Pe vremea aceea nu prea erau pietre ca ningea si era zapada suficienta. Mama avea o vorba: Nu stiu de ce nu stati voi linistiti acasa, va duceti sa va dati pe acel COFRAG DE OUA.

Ei bine, pe asta ne-am dat noi azi, sau mai bine zis pe langa acel COFRAG DE OUA. Paduricea era prietena noastra si eram langa ea, nu ne indepartam ca ajungeam fix in damburi.

AVEM PARTII DE RASUL LUMII, cand Cel de Sus da zapada noi stam cu palma……pe langa fund si ne facem ca ploua. Pai o partie din cate stiu se curate de pietre, se bate in fiecare zi si se “aranjeaza” cu zapada artificiala. Ei bine, vreau sa vad in afara de Busteni unde se face munca asta in Romania. E vina noastra ca mergem si le dam bani, dar ce sa facem, romanasul e un mare consumator si mai nou vrea sa fie si super schior.